Liniile de tramvai din Cluj-Napoca, reabilitate și modernizate pe zeci de milioane de euro, reprezintă un adevărat pericol public, recunoscut prin semnele de circulație amplasate pe Splaiul Independenței și pe strada Oașului, unde, cu toate că nu există alte pericole în afară de linia de tramvai, au fost montate indicatoare de avertizare cu semnificația: „Alte pericole!”, fiind instituită și limitare de vitează la 30 km/h. Pe strada Oașului, indicatoarele sunt amplasate înaintea curbei din dreptul podului de cale ferată, curbă care nu este deosebit de periculoasă, semnele rutiere marcând o banală curbă la stânga, respectiv la dreapta.
După reabilitarea linie de tramvai, în această zonă, pe strada Oașului, s-au produs foarte multe accidente de circulație, linia de tramvai favorizând derapajele, mai ales în condiții de umiditate. Pe un drum lat, cu două benzi pe sens, pe care de obicei nu există blocaje și pe care s-ar putea circula fluent cu viteza legală de 50 km/h, extraordinara investiție a Primăriei a creat condițiile pentru limitarea vitezei pe acest tronson de drum pe care altfel nu ar fi existat probleme. Cu fondurile folosite pentru reabilitarea liniei și pentru cumpărarea de noi tramvaie, municipalitatea ar fi putut achiziționa autobuze electrice sau ar fi putut introduce troleibuze care nu ar fi încurcat traficul precum tramvaiele și nu ar fi necesitat linie pe mijlocul drumului, pe care să derapeze autoturismele.
Amplasarea indicatoarelor de avertizare de pericol și de reducere a vitezei reprezintă de fapt o recunoaștere a faptului că imensa investiție a Primăriei este un fiasco, unul pe care îl plătim acum printr-un timp de deplasare crescut și, în cazul celor mai ghinioniști, prin evenimente rutiere neplăcute sau chiar dramatice.
Emil Boc, Sorin Apostu și Liviu Neag au fost susținătorii proiectului de reabilitare a liniei de tramvai care acum face victime și reduce viteza de circulație
Contractul de reabilitare și modernizare a liniei de tramvai a fost semnat în anul 2011, de către primarul Sorin Apostu:
„Trăim astăzi poate unul dintre cele mai importante momente de când sunt eu primar. Este un proiect foarte important pe care îl concretizăm, la care lucrăm de şase ani. Proiectul este finanţat prin fonduri europene, prin Programul Operaţional regional, Axa 1.1 destinată polilor de creştere şi va avea un impact semnificativ în creşterea calităţii vieţii tuturor clujenilor care locuiesc pe traseul liniei de tramvai. Acest proiect va aduce o economie de 50% la curentul electric şi timpul de rulaj va scădea cu 50% faţă de media orară înregistrată acum pentru că viteza de rulare va creşte. Va creşte şi siguranţa în trafic. La fel de important este faptul că nu se vor mai produce vibraţiile şi zgomotele infernale care au distrus trama stradală şi clădirile din preajmă.
Noi nu am renunţat la acest mijloc de transport deoarece este cel mai economic, cel mai puţin poluant şi cel mai rapid”, a declarat primarul Apostu, cu ocazia semnării contractului, conform monitorulcj.ro
Proiectul a fost susţinut şi de directorul RATUC, Liviu Neag, care i-a mulţumit lui Emil Boc pentru că, în 2004, a decis să nu renunţe la tramvai:
„În 2004, o echipă de la Banca Europeană de Dezvoltare a venit la RATUC pentru a face o evaluare şi mă bucur că primarul de atunci, Emil Boc, a înţeles oportunitatea şi necesitatea menţinerii tramvaiului în municipiu. La vremea aceea circula un curent foarte nefavorabil tramvaiului. În Constanţa şi Braşov s-a desfiinţat tramvaiul, însă acesta revine acum în întreaga Europă. Vă asigur că echipa tehnică de la RATUC va sta în coasta constructorului pentru a supraveghea lucrările. Nu sună ca o ameninţare, ci ca o colaborare”, a spus Neag, citat de monitorulcj.ro
Conform aceleiași surse, la rândul său, prefectul din acea vreme, Florin Stamatian, a ţinut să sublinieze importanţa proiectului:
„Reabilitarea liniei de tramvai va avea acelaşi efect ca şi cel al construirii autostrăzii, adică va fi mai multă linişte. Cred că cei care vor înţelege cel mai bine vor fi locuitorii de pe Horea. Este o dovadă a faptului că proiectul de realizare a zonei metropolitane prinde contur, precum şi a faptului că peste câţiva ani, Cluj-Napoca – oraş european va emite pretenţii pentru câştigarea titlului de capitală culturală europeană”, a afirmat Florin Stamatian.
Valoarea totală a contractului de finanțare a fost de 163.053.903,43 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile a fost de 120.705.610,60 lei. Reabilitarea liniei de tramvai s-a încheiat în vara anului 2013, când Emil Boc a inaugurat personal tramvaiele mov, într-un tricou mov, neasortat cu nuanța generală de maro a proiectului. După reabilitarea șinelor a urmat reabilitarea tramei stradale, alți bani, altă distracție pentru clujenii care s-au trezit trăind într-un șantier urban care părea să nu se mai termine și care le-a pus nervii la încercare pentru o lungă perioadă de timp.
Așadar, susținătorii acestui proiect considerau că investiția în reabilitarea liniei de tramvai va crește calitatea vieții clujenilor, va scădea timpul de rulaj cu 50%, va fluidiza circulația și va crește și siguranța în trafic. Cu toate că alte orașe au renunțat complet la tramvai, autoritățile Clujului au decis să investească aiurea-n tramvai zeci de milioane de euro într-un proiect care acum se dovedește a fi unul periculos, unul care sporește numărul de accidente și care scade viteza de deplasare a autoturismelor pe tronsoanele de drum traversate de liniile de tramvai unde, datorită pericolului de accidente, s-a instituit, ca măsură de siguranță, viteza maximă de circulație pentru autoturisme de 30 de km/h. Fiindcă tramvaiele împart calea de rulare cu autoturismele, restricțiile de viteză impuse mașinilor se repercutează și asupra tramvaielor care sunt nevoite să circule cu aceeași viteză ca și mașinile din față, pe multe porțiuni de drum calea de rulare fiind pe o singură bandă.
În condițiile în care linia de tramvai modernizată cu zeci de milioane de euro limitează viteza de deplasare pe Splaiul Independenței și pe strada Oașului la 30 de km/h și având în vedere numeroasele accidente generate de această linie, se ridică întrebarea (retorică) dacă era necesară o astfel de investiție, dacă orgoliul, interesele și ambițiile deșarte de imagine publică ale edililor Clujului nu au primat și de această dată, în defavoarea clujeanului simplu care își riscă viața pe drumurile din ce în ce mai periculoase ale orașului.