Politica

Liberalii, păcălicii guvernării, după plățile din „Anghel Saligny”. Practic Boc şi-a băgat degeaba om în sinecură în zona acestor bani, că n-a primit de data aceasta nimic – deşi OSĂ ştie să transforme praful de pe tobă, din vorbe, în bici

Primele plăți făcute din Programul „Anghel Saligny” i-au cam sărit pe PNL-ști, în timp ce social-democrații și-au luat serios partea leului, iar UDMR, cea mai mică formațiune a Coaliției, a ieșit și ea bine.

  • Practic Boc şi-a băgat degeaba om în sinecură în zona acestor bani, că n-a primit de data aceasta nimic – deşi OSĂ ştie să transforme praful de pe tobă, din vorbe, în bici.

La un an și două luni de când a fost adoptată Ordonanța de Urgență privind Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, instrument prin care să fie furnizate fonduri primarilor și șefilor de CJ pentru lucrări de infrastructură locală, au avut loc și primele plăți consistente, pentru 13 obiective, cu o valoare totală de 58,3 milioane de lei. Programul „Anghel Saligny” este motivul oficial invocat la ruperea fostei Coaliții PNL-USR-UDMR, după ce USR a cerut criterii mai bine definite și transparente de alocare a proiectelor și a banilor, pentru a putea fi exercitat ulterior un control strict asupra lor.

Relația PNL cu actualii colaboratori guvernamentali, PSD și UDMR, arată că liberalii au ajuns să întâmpine probleme, de data aceasta legate de modul cum sunt împărțiți banii pentru aleșii din teritoriu. Alocarea banilor prin această primă plată arată clar că au fost preferați aleșii din teritoriu ai PSD, în condițiile în care, din cele 13 investiții, zece au fost direcționate către primari sau șefi de CJ din siajul social-democraților, două pentru UDMR-iști, iar de la liberali, doar unul.

Capitala, ia grosul la sectorul controlat de PSD

  • Cea mai mare sumă, în valoare de 9,9 milioane de lei, a fost plătită pentru Primăria Sectorului 4, o instituție condusă de social-democratul Daniel Băluță. Următoarea sumă ca valoare, adică 8,3 milioane de lei, a mers către Primăria Beidaud din Tulcea, unitate având tot un social-democrat în frunte. 6,8 milioane de lei au mers și către Consiliul Județean Dâmbovița, condus de PSD-istul Corneliu Ștefan. De altfel, CJ Dâmbovița este singurul CJ care a primit bani în această primă tranșă.
  • Sume considerabile au mai mers către primăria Frătești (Giurgiu, cu edil ales pe listele ALDE, dar acum trecut de partea PSD, însă nu în acte, pentru că și-ar pierde mandatul, potrivit informațiilor „Adevărul”), adică 6 milioane de lei, și Primăria Repedea (Maramureș, unde edilul social-democrat, Ioan Miculaiciuc, este trimis în judecată de DNA pentru mită și abuz în serviciu), cu o sumă de 5,8 milioane de lei.
  • În schimb, de la liberali, a primit bani doar Primăria Băsești din Maramureș, fiind vorba de o sumă de 6,34 milioane de lei. În ceea ce privește sumele date către aleșii UDMR, acestea au fost de 3,99 milioane de lei pentru Lunca de Sus (Harghita) și 47.000 de lei pentru Primăria Vlăhița (Harghita).

Din punct de vedere al acoperirii geografice, cel mai bine au ieșit județele Dâmbovița (cu trei unități administrativ-teritoriale cărora le-au intrat în conturi bani), Buzău (cu două proiecte cu bani primiți), Maramureș (două proiecte) și Harghita (două proiecte).

  • Potrivit unei analize a site-ului Adevărul.ro, de la Guvernul Ciucă au mai plecat spre autoritățile locale fonduri de 4,06 miliarde de lei prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) în primele 11 luni ale anului 2022. Sumele cele mai însemnate de bani au fost date la ultimele patru plăți, adică începând cu 30 septembrie. La 30 septembrie, Ministerul Dezvoltării a direcționat spre autoritățile locale nu mai puțin de 638 de milioane de lei, iar pe 7 octombrie – 440 de milioane de lei. Ultima plată, efectuată pe 17 noiembrie, a fost de 226 de milioane de lei.

De asemenea, primarii încă așteaptă să vină și banii de la Compania Națională de Investiții, structură aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, care încă ține blocate numeroase proiecte. Cele mai multe nemulțumiri sunt ale edililor PNL. De altfel, la penultima ședință a conducerii extinse a PNL, Nicolae Ciucă și Lucian Bode au fost luați la rost de colegi că nu fac nimic să convingă CNI-ul să dea drumul la banii pentru proiectele din teritoriu.

Ce-i frământă, de fapt, pe primarii PNL, cei al căror partid ne anunţa anul trecut că pensiile speciale vor dispare în 30 de zile?

Primarii PNL încă așteaptă o decizie pe tema pensiilor speciale, sperând să intre în plată din 1 ianuarie 2023, după trei ani de amânări. Mai mult, aleșii locali așteaptă intrarea în vigoare și a legii prin care le sunt mărite salariile cu circa 10%, în prezent aflată la CCR. Pe 14 decembrie ar trebui să se pronunțe magistrații CCR, după ce săptămâna trecută au hotărât că au nevoie de o amânare de o lună ca să se pronunțe pe tema acestor creșteri.

Cine decide cum se împart banii?

Pe lângă ministrul Cseke Attila, doi demnitari mai au atribuții în ceea ce privește gestionarea banilor din Programul „Anghel Saligny”

  • Marcel Stoica (PSD), omul de încredere al lui Marcel Ciolacu, care este secretarul de stat care coordonează implementarea și avizează Programul de Investiții „Anghel Saligny“, prin care până în 2028 ar trebui să intre în conturile primarilor circa 65 de miliarde de lei.
  • Claudiu Răcuci (PNL Alba), inițial fără prea multă putere în minister, a fost inclus în circuitul de avizare internă a ordinelor privind aprobarea listelor obiectivelor de investiții finanțate în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny“.

Însă, dintre secretarii de stat, Stoica rămâne principalul om, ceea ce s-a putut observa și în modul cum au avut loc primele alocări de bani.