Totu-i să mai poți deosebi care e organul de ordine și care e infractorul la câți infractori s-au ascuns sub haina acestui organ. Zilnic citim și documentăm diverse abuzuri și infracțiuni comise tocmai de către cei care au ca meserie vegherea la respectare legii și ordinii.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea privind protestele, iniţiată de liberalii Lucian Bode şi Nicolae Ciucă, lege despre care opoziția parlamentară a spus că este făcută pentru a-i descuraja pe români să protesteze la adresa puterii și că vine cu pedepse pentru tulburarea liniştii publice mai mari decât pentru uciderea din culpă.
- Legea de modificare a Codului Penal, depusă de Nicolae Ciucă (ex-premier) și Lucian Bode (ex-șef MAI), prevede printre altele că „participarea la o încăierare se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
- Un alt amendament prevede că „fapta persoanei care, în public, prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
- De asemenea, fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Dacă această faptă este comisă de o persoană care are asupra sa o armă de foc, un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Ultrajul
Conform unui alt amendament, faptele prevăzute la articolul care se referă la ultraj comise asupra unui poliţist sau militar, precum şi asupra personalului silvic învestit cu exerciţiul autorităţii publice, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.
Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa privativă de libertate prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate – prevede un alt amendament propus de Lucian Bode.
Violență
Limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime atunci când au loc acte de lovire sau orice acte de violenţă sau fapte prin care se produc leziuni traumatice. În prezent, lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă. În cazul faptelor săvârşite în aceste condiţii acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu, prevede un alt amendament.
Se mai majorează cu o treime limitele speciale ale pedepsei atunci când faptele prevăzute în art. 193 din Codul penal, referitoare la lovire sau acte de violenţă, au vreuna dintre următoarele consecinţe: o infirmitate; leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale; un prejudiciu estetic grav şi permanent; avortul; punerea în primejdie a vieţii persoanei.
Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009, în sensul instituirii unei noi situaţii în care legitima apărare este prezumată, precum şi al agravării răspunderii pentru unele infracţiuni contra persoanei şi contra patrimoniului, pentru infracţiunile de ultraj, ultraj judiciar şi tulburare a ordinii şi liniştii publice.
Conform Curții Constituționale, sesizarea deputaților USR și a celor neafiliați a fost respinsă ca neîntemeiată.
”În esență, Curtea a reținut că majorarea limitelor speciale ale pedepselor penale și reglementarea unor forme agravate ale infracțiunilor este de competența exclusivă a legiuitorului, conform atribuției sale constituționale prevăzute la art.61 alin.(1) din Constituție, atribuție pe care acesta o exercită în acord cu politica penală a statului. Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile Articolului unic pct.10 [cu referire la modificarea art.371 din Codul penal] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt clare, precise și previzibile, nefiind contrare principiului securității juridice”, arată Curtea Constituțională.
Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au anunţat, în 25 mai, că au sesizat Curtea Constituţională privind Legea de modificare a Codului penal iniţiată de Nicolae Ciucă şi de Lucian Bode, privind infracţiunile referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice.
Potrivit celor două partide, prin această lege s-ar fi încălcat mai multe prevederi din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi din Constituţia României.
- ”Potrivit legii Bode-Ciucă, tulburarea ordinii şi liniştii publice ar urma să se pedepsească, în anumite condiţii (dacă persoana are, de exemplu, asupra sa ‘un obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în pericol viaţa’), cu închisoare cuprinsă între 1 an şi 4 luni şi 6 ani şi 8 luni, în timp ce pedeapsa prevăzută pentru ucidere din culpă este închisoarea de la 1 la 5 ani.
- Totodată, redactarea propusă dovedeşte carenţe din punct de vedere al clarităţii şi preciziei normei penale de incriminare, fapt care permite o interpretare echivocă şi aplicarea sa în mod discreţionar şi abuziv. Acest lucru contravine bogatei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii, atribute fundamentale pentru respectarea principiului securităţii raporturilor juridice şi pentru garanţiile constituţionale împotriva arbitrariului”, arăta USR în sesizarea către USR.