Politica

Legea offshore a fost adoptată. Deputat de Cluj: “Românii au pierdut cel puțin 5 miliarde de euro”

Legea offshore a fost adoptată, urmând să fie trimisă spre promulgare către Președinție. Din punct de vedere fiscal, legea nu a suferit modificări substanțiale față de forma pe care PSD a încercat să o impună în urmă cu trei săptămâni, atunci când a fost retrimisă în comisii. De această dată însă a putut fi urmărit un consens stabilit între partidele politice, unele dintre amendamente fiind asumate de toate formațiunile, cu excepția USR. Astfel, în plenul Camerei Deputaților au fost acceptate chiar și amendamente aduse de PNL, cel mai important fiind cel referitor la faptul că regimul fiscal actual va fi valabil pe întreaga perioadă a acordurilor petroliere aflate în executare.

Concret, amendamentul propus de Virgil Popescu (PNL) prevede că investitorii din Marea Neagră sunt protejați de posibile majorări de taxe și impozite.

Acest amendament a fost cerut insistent de companiile care au concesiuni de explorare în Marea Neagră.

Un alt amendament susținut în comun de toate partidele prevede că banii proveniți din taxele offshore nu vor mai merge spre proiectele realizate în parteneriat public-privat (PPP), formulă propusă inițial de către președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.  

Unul dintre cei care au votat împotriva formei actuale în care a fost adoptată Legea Offshore este deputatul independent de Cluj, Adrian Dohotaru.

Acesta consideră că ”românii au pierdut cel puțin 5 miliarde de euro, miliarde de care puteau beneficia copiii noștri”.

Dohotaru și-a justificat opțiunea de la tribuna Camerei Deputaților, unde a susținut că singura lege a gazelor offshore pentru care și-ar fi acordat votul este cea prin care statul român ar obține între 60% și 80% din profit:

”Cu legea actuală, statul român obține sub 50% din profit. Da, e o variantă mai bună decât ce vor concesionarii, dar tot a negociat slab statul român.

Votez împotriva acestei legi pentru că am ratat miliarde de euro pe care îi puteam investi în educație, în sănătate, în infrastructura de transport. Și, nu în ultimul rând, având în vedere schimbările climatice generate de dependența noastră greșită de petrol și gaze, avem nevoie de acele miliarde de dolari pierdute pentru investiții masive în energie verde. Cum să negociezi tu, ca stat, fără să ai un studiu pe masă care estimează clar ce rezerve de gaze avem? Cum să te bazezi doar pe datele companiilor?

De ce pierdem cu miliardele de euro? Pentru că nu taxăm ca-n afară. Venitul obținut de statul român este inferior celui obținut de țări cu rezerve similare de gaz natural, care taxează între 60% și 80% (Norvegia, Olanda, Marea Britanie etc.). 

Dacă vrem o țară ca-n afară, avem nevoie de taxare ca în Vest. În paranteză fie spus, nu doar în ceea ce privește resursele naturale, ci și în ceea ce privește veniturile, averile, proprietățile, capitalul. Iar asta înseamnă taxare progresivă, căci este modul în care s-a dezvoltat Occidentul. Deci, printr-un stat robust, printr-un stat social, cu servicii publice de calitate. 

Ce vedem aici e un caz clasic de privatizare a politicii publice. 

Corupția este descrisă de unii specialiști nu ca un act specific, spre exemplu mita sau delapidarea, ci ca proces, ca privatizare a politicii publice.

Deciziile s-au luat în spatele ușilor închise, în funcție de negocierile cu investitorii. Iar în Parlament, în plen sau comisii, în ciuda fumigenelor și declarațiilor spumoase, s-a discutat în lipsa unor studii privind politicile de taxare ale altor state și a cantității estimate de rezerve de către statul român. Asta arată nivelul la care se află statul român: un stat nedezvoltat, fără instituții puternice, în care se suprapun interesele private ale elitelor cu cele politice la vârf și cu o slabă capacitate de administrare și negociere a interesului public. 

Aceasta e justificarea mea pentru a vota împotriva acestui proiect. Am ratat miliarde de euro. Miliarde de care puteau beneficia copiii noștri”, a declarat deputatul independent de Cluj, Adrian Dohotaru.

Legea a fost adoptată cu 170 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 1 abținere.

Rezervele de gaze naturale din Marea Neagră se ridică la cca 200 de miliarde de metri cubi, iar o mare parte din aceste rezerve au fost descoperite în ultimul deceniu. Aceste resurse ar permite dublarea producţiei de gaze a României în următorii zece ani, care s-ar putea situa în jurul valorii de 20 de miliarde de metri cubi pe an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *