Laszlo Bencze este un conferențiar universitar de profesie voluntar și activist civic. Talentat artist plastic, directorul unei agenții de publicitate, cadru didactic la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca (la Departamentul de Grafică), Laszlo Bencze e un profesionist adevărat care a simțit mereu nevoia de a se implica social, de a își pune competențele în mod voluntar în slujba a diverse cauze și campanii, cărora le-a definit imaginea vizuală. El este un important reprezentant al activismului civic de la ora actuală, cu toate că, fire discretă și modestă, nu își dorește să iasă în față, să se laude sau să își asume contribuțiile majore la mișcările sociale sau la proiectele în care a fost implicat. Roșia Montană, Asociația NUCA, Mining Watch sunt doar câteva dintre acestea, iar cadrul didactic încearcă în prezent să le transmită și studenților săi atitudinea sa activă, de implicare în societate, dar o implicare responsabilă și matură, capabilă să dea greutate vocii străzii, vocii cetățenilor, fără căderea în anarhie, în „revoluții” periculoase prin însăși natura lor.
Un talent nativ pentru artele plastice
Laszlo Bencze s-a născut în Bistrița, unde a rămas până la absolvirea liceului, și are un frate geamăn, cu care împărtășește talentul pentru artele plastice. Înzestrarea nativă a celor doi frați a fost remarcată de către doi arhitecți din orașul lor natal (Emil Lefelman și Răzvan Tenie-Brădean), care i-au sfătuit să dea admitere la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Laszlo Bencze a intrat la secția de grafică, iar fratele său la cea de pictură, însă din anul III și Laszlo s-a transferat la pictură, departament unde și-a dat și licența.
Laszlo Bencze a început să muncească în domeniul în care studia, încă din primul an de facultate, conștient că e nevoie de experiență practică pentru a putea deveni un foarte bun profesionist. O parte dintre studenții de la UAD, de la secțiile de grafică și pictură, s-au coagulat ca un grup și au format, încă din anii de facultate, „Firma 9”, care a rezistat până în ziua de astăzi:
„Pentru că aveam note bune, majoritatea am avut burse pe care le-am folosit pentru constituirea capitalului social, iar din anul IV de facultate am început să lucrăm în zona de publicitate și design, in domenii foarte diverse, pentru că piața nu era cristalizată, nu existau domenii bine definite; pentru cine avea nevoie de vizual, noi eram prezenți. Majoritatea lucrurilor pe care le-am făcut, le-am realizat împreună cu fratele meu geamăn, Miklos. Vechea echipă de la Firma 9 funcționează în continuare, dar pe lângă munca din firmă, fiecare e implicat în diverse alte activități.”
„Am simțit că suntem mulți care gândim la fel!”
Simțind că munca doar pentru obținerea unor venituri nu îl face să se simtă împlinit din punct de vedere uman („mai ales când vezi cât de multe sunt de făcut în România”), Laszlo Bencze a început să se implice, împreună cu colegii săi, în mai multe acțiuni civice, de voluntariat:
„Pe la jumătatea anilor ʼ90 erau foarte multe ONG-uri aflate la început, care nu aveau bani, mici grupuri civice care ne contactau pentru câte un logo, pentru o imagine sau pentru un afiș. Noi am considerat întotdeauna că voluntariatul este foarte important așa că am lucrat neremunerați pentru diverse mișcări. La fel lucrez și acum pentru Asociația Nuca, pentru care, din când în când, mai fac câte un design, dar și conduc mașina când trebuie duși în Germania cățeii adoptați. Deci nu fac voluntariat numai în zona de design, deși susțin că cel mai eficient este ca fiecare să activeze ca voluntar în zona în care este specializat pentru că atunci și efectul muncii lui este mai mare.
În acea perioadă de început mai multă lume proceda la fel ca noi și exista și un grup important, format în 2002, Mind Bomb, din care făceau parte mulți artiști, arhitecți și jurnaliști, care s-au adunat din mai multe părți ale țării la Cluj la universități și au pornit câteva campanii de afișe cu tematică socială, care se lipeau noaptea pe pereți. Acest grup s-a implicat și în problema Roșiei Montane, la fel ca mine. Eu m-am implicat în această problemă mai ales după ce am cunoscut situația de la fața locului. Am ajutat și la campania vizuală, dar am făcut parte și din echipa de organizare a FânFest, am ajutat și în zona în care sunt eu specializat, dar am condus și mașina – am dus invitații străini sau artiștii de la aeroport la Roșia Montană, am făcut și alte lucruri de care era nevoie.”
Laszlo Bencze consideră că Roșia Montană este cel mai bun exemplu care demonstrează importanța voluntariatului în România:
„Voluntariatul este esențial și pentru generațiile care vin pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut în România. Noi avem ocazia să nu repetăm toate greșelile Occidentului și, din mers, putem duce țara către o zonă mai sufletistă. Conducând o firmă privată, eu nu pot fi un om de stânga, dar am opinii cu tentă socială, chiar dacă nu socialistă.”
Laszlo Bencze s-a implicat în mai multe direcții de voluntariat: a activat în cadrul Asociației pentru Protejarea Animalelor NUCA, a lucrat pentru Mining Watch, o asociație care se ocupă cu monitorizarea acțiunilor companiilor miniere, și a fost voluntar și în cadrul InfOMG (Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic). El consideră că mai sunt multe probleme nerezolvate în România și astfel e important să continue să existe campanii civice care să corecteze neregulile din societate:
„În țara noastră sunt foarte mulți oameni inimoși și protestele pentru Roșia Montană au arătat că o parte din populație – una informată, educată – își dorește să se implice. E vorba despre o generație care dimineața merge la muncă, iar după-masa se implică social. Acest tip de protest, cum a fost cel pentru Roșia Montană, a avut succes și pentru că am simțit că suntem mulți care gândim la fel, care nu stăm să ne plângem, să cerem să ne dea Guvernul, să ne crească salariile, ci stăm pe picioarele noastre și între timp dorim să mai și corectăm deraierile din societate.
Întotdeauna când există o luptă, mai atacă și adversarul, și evident că au fost oameni din comunicare angajați de compania minieră pentru a disemina mesaje de genul că masoneria a aranjat totul sau Soros, toate poveștile acestea mistice, conspiraționiste, că Soros ne-a finanțat. Eu pot să spun că pe noi nu ne-a finanțat niciodată, nici nu aveam nevoie. Generația care a ieșit în stradă nu are nevoie de bani pentru ca să se implice pentru că fiecare lucrează și are propriile venituri. Un avantaj foarte mare ni l-au oferit mediile de socializare și aici este o ironie a sorții – eu nu sunt antiamerican, sunt doar împotriva unor proiecte americane nocive, cum sunt gazele de șist, iar ironia este că Facebook-ul creat de americani a adunat lumea la protestele care au cerut ca Chevron-ul american să plece.”
Laszlo Bencze afirmă că, în prezent, defrișările ilegale constituie o problemă majoră, care are potențialul de a scoate din nou tinerii în stradă:
„Temele ecologice vor mai scoate lumea în stradă. Mai ales că acum încep să iasă la suprafață și cazurile reale de corupție, pentru că până acum numai se zvonea. Încet-încet, România se mișcă, dar nu se mișcă din cauză că politicienii fac ceva bun pentru țara asta, ci se îndreaptă absolut natural către bine, mai ales datorită faptului că avem foarte multă informație de pe internet și putem analiza ce e de făcut, putem învăța din greșelile altor țări occidentale.”
„Eu nu sunt de acord cu marile revoluții, dar puterii trebuie să îi fie frică de vocea societății civile!”
De-a lungul timpului, în anumite situații, Laszlo Bencze a criticat Universitatea de Artă, însă profesorii de la UAD nu numai că nu s-au simțit ofensați, ci l-au chemat să predea în cadrul Departamentului de Grafică:
„La un moment dat am avut surpriza să fiu sunat de foștii mei profesori, care mi-au spus: «Haide și joacă în teren, nu mai sta să comentezi în tribune!», iar acum sunt conferențiar. La facultate lucrez în tandem cu colega mea, Alice Iliescu, ne completăm, pentru că eu nu sunt un profesor tipic, cu o aură academică, dar împreună reușim să găsim o formulă optimă de comunicare cu studenții.”
În momentul acesta, împreună cu Anamaria Tomiuc și cu o echipă tânără din Universitate, Laszlo Bencze lucrează la o manifestare artistică pentru studenți – Expo Maraton, aflată la cea de-a șasea ediție. Evenimentul a început în 5 mai și, timp de o lună, va aduce la Galeria Casa Matei în jur de 5000 de vizitatori care vor putea admira 16 expoziții ale studenților de la UAD. Vizitatorii primesc un buletin de vot, având posibilitatea de a vota pentru calitatea lucrărilor, a conceptului și pentru aspectul expoziției. Votul publicului va desemna marele câștigător care va primi o vizită de documentare de 5 zile la o bienală importantă.
Laszlo Bencze își dorește să le transmită studenților întreaga sa experiență, nu numai cea profesională, ci și experiența implicării sociale:
„Vreau să le insuflu studenților tocmai acest tip de atitudine orientată spre voluntariat și implicare în societate, de aceea și multe teme pe care le dau sunt de genul acesta. De exemplu, studenții au primit teme despre criza imigranților, despre manipulare, pentru ca ei să înțeleagă ce este printre rânduri în știrile din media. Ei trebuie să învețe și tehnicile de comunicare vizuală, de care vor avea nevoie dacă se vor implica în diferite campanii. Publicitatea nu este doar pentru firme, aceleași reguli se aplică și pentru mișcările sociale.
Când un grafician lucrează pentru mișcări sociale e important să înțeleagă faptul că el trebuie să transmită mesajul oamenilor, el nu transmite mai departe mesajul său propriu. Acel mesaj sau element vizual pe care el îl creează va trebui să devină un simbol – cei pentru care l-a creat vor trebui să se identifice cu acel simbol, să îl considere simbolul lor.”
Laszlo Bencze nu este adeptul schimbărilor totale, al revoluțiilor, pentru că acestea mereu aduc victime:
„Eu sunt adeptul pașilor făcuți în mod pozitiv, constant, cu consecvență, pentru că aceștia sunt cei care sigur aduc modificări și se mulează pe situațiile date. Eu nu sunt de acord cu marile revoluții, nu sunt de acord cu cei care sunt anarhiști: «Să dăm jos puterea!». Puterii trebuie să îi fie frică de vocea civică și îi este frică pentru că observăm că în campaniile electorale de acum fiecare partid încearcă să arunce în față pe cineva care reprezintă societatea civilă, asta pentru că partidele au cam învățat că trebuie să aibă grijă, că vocea străzii este o voce importantă! Iar asta se observă și în comunicarea vizuală a campaniilor electorale – campaniile politice se inspiră din campaniile sociale și încearcă să preia temele atinse de acestea și metodele specifice de comunicare vizuală. De exemplu, afișele lor încep să nu mai arate ca cele învățate din cărțile americane despre cum trebuie să arate un candidat!”, încheie Laszlo Bencze, unul dintre reprezentanții societății civile, o voce discretă, dar cu o contribuție importantă la mișcările sociale din ultimul timp.