In vizor

Lacul Tarnița este o struțocămilă plină de bărci cu motor, „pe care nu o poate gestiona nimeni instituțional”

Scris de 979

Tarnița e din nou plină de bărci cu motor, temă pe care deputații și senatorii clujeni se plângeau public în toamna anului trecut, fără ca asta să rezolve situația în vreun fel. Nu numai parlamentarii au eșuat în încercarea lor de a reglementa navigația pe acest lac, sursa de apă potabilă a clujenilor, ci și reprezentanții autorităților statului. După cum afirmă prefectul Mircea Abrudean, Lacul Tarnița este o struțocămilă, pe care nu o poate gestiona nimeni instituțional.

În prezent, rezolvarea problemei lacului plin de bărci este în balta mlăștinoasă a Ministerului Transporturilor, de la care se așteaptă proiectul de modificare a Hotărârii de Guvern 665/2008, a anexei în care Lacul Tarnița apare ca lac navigabil. Din 2019, se așteaptă însă degeaba după o modificare ce pare a se fi blocat pe circuitul birocratic. Sau pe cel de interese politico-personale.

După ce v-a prezentat ieri punctele de vedere ale parlamentarilor clujeni, astăzi Ziar de Cluj vă redă opiniile autorităților (care ar trebui să fie) competente să rezolve gravele probleme de la Tarnița – ale Căpităniei Dej, Prefecturii Cluj, ale Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, Consiliului Județean Cluj,  veți putea citi modul în care, pe bani publici,  nu oferă un răspuns Hidroelectrica și  Garda de Mediu.

Lacul Tarnița este sursa de apă a clujenilor, nu fosă septică pentru șmecherii cu bani ai Clujului, care și-au făcut acolo cabane fără fose septice, și nici lac de dat în bărci cu motor pentru alți șmecheri care își procură doza de adrenalină poluând cu motoarele apa.

Problema Lacului Tarnița poate fi rezolvată cel mai rapid prin scoaterea lacului de pe anexa ce cuprinde lista căilor navigabile interioare ale României. E simplu, dar nu se poate sau, mai degrabă, nu se vrea.

Vă redăm mai jos, la zi, punctele de vedere ale autorităților care gestionează încă mult navigata struțocămilă potabilă:

Viorel Federiga, șeful Oficiul de Căpitănie Dej:

„Din informațiile pe care le dețin până la ora actuală, există o solicitare făcută de către Prefectură pentru modificarea Hotărârii 665/2008, în așa fel încât lacurile să rămână sub jurisdicția instituțiilor publice locale, adică să nu mai fie lacuri navigabile. După care, conducătorii județului vor face ce vor dori din punctul de vedere al organizării navigației. Poate vor adopta soluția care este la Colibița, cu motoare electrice, nu știu ce vor face.

Deocamdată, este sub jurisdicția Hotărârii Guvernului, 665/2008. Eu am transmis către fosta conducere a Prefecturii, după care la actuala conducere a Prefecturii, am transmis un regulament de navigație pentru Tarnița și pentru Fântânele, adaptat la Hotărârea 665, le-am transmis documentațiile, dar, în cazul în care se hotărăsc să înființeze în baza Ordonanței 22/1999 o administrație căi navigabile, atunci pot să ia modelul după administrația făcută de către Primăria Timișoara, le-am trimis și documentațiile necesare pentru așa ceva. La Timișoara, pentru Canalul Bega, s-a înființat această administrație. Dar, să nu înțelegeți greșit – nu administrația lacului, ci administrație de căi navigabile. Există pe Dunăre, pe lacuri, în diverse locuri. Noi am propus, când ni s-a solicitat de la Autoritatea Navală Română punctul nostru de vedere, punctul nostru de vedere a fost foarte clar: administratorul de cale navigabilă pentru Tarnița și Fântânele, dacă dorește județul, noi am propus să fie primăriile din zonă, datorită faptului că pot să perceapă taxe, să își facă un program, să își facă societăți comerciale, care să dezvolte zona din punctul de vedere al agrementului, să o reglementeze din punctul de vedere al siguranței navigației și să impună reguli privind sistemul de poluare, eventual.

Căpitănia Dej înmatriculează ambarcațiunile, controlează ambarcațiunile din punctul de vedere al siguranței navigației. La noi, la Căpitănia Dej, după ce se înmatriculează, se scrie așa: căi navigabile interioare, M4, sector mare, dacă e cazul, în funcție de categoria de construcție a ambarcațiunii. Dar, pentru ce ne interesează pe noi, în zona noastră, se scrie – căi navigabile interioare, deci numai căi navigabile interioare menționate în această hotărâre 665, în anexă. Acum, și pe Tarnita, și pe Fântânele, pot naviga legal. Trebuie să fie înregistrați, să aibă veste de salvare, să aibă permis de conducere.

Vom face controale, în fiecare an Inspectoratul General al Poliției a făcut un Safe Water 2020, de exemplu, acum, un program, un protocol încheiat cu Administrația Navală Română și celelalte instituții – Poliția de Frontieră, Garda de Mediu ș.a., și vom face controale comune, începând cu data de 1 iulie, până în 31 august. De două luni e acest program, acest protocol. Dar noi facem controale mai multe, nu numai atunci. Cei care au fost depistați fără autorizații, au fost sancționați conform Ordinului de Ministru 876. O mare parte dintre pontonașele acelea, care se pune motor pe ele, care se numesc ambarcațiuni de tip catamaran, și e o listă de proiectanți care le fac proiectul la Brăila, Galați, în zona aceea, la noi nu se proiectează autorizat pentru așa ceva, după care vin la autorizație de construcție și înmatriculare. Marea majoritate sunt cu dosarele în lucru. Puțini mai sunt, cei care își cumpără acuma mai recent și mai forțează nota.

S-au dat și anul trecut destule amenzi! Nu suficiente, dar nu avem personal suficient să controlăm atâția.

Noi nu avem un punct de vedere vizavi la a se interzice sau a nu se interzice. Nu este treaba noastră! Este hotărâre de Guvern. Dacă conducătorii județului solicită, și au solicitat la Ministerul Transporturilor, să se anuleze hotărârea 665, să se scoată din anexă lacurile Tarnița și Fântânele, atunci… Știu că anul trecut s-a făcut un proiect la nivel de minister, dat în consultare, dar această hotărâre trebuie să treacă prin Parlament, să se poată scoate punctele respective din anexă.

Punctul meu de vedere personal ar fi că ar trebui reglementată situația, nu interzisă. Primăriile ar trebui să preia această administrație de cale navigabilă, pentru că și-ar dubla bugetul, pentru că ar pune taxe pentru ambarcațiuni, ar respecta regulament de navigație – noi stăm la dispoziția oricărei instituții și o ajutăm cu regulament de navigație, dacă trebuie, nu se pune problema! Ori de câte ori am fost solicitați, le-am răspuns prin regulament de navigație, le-am trimis la Prefectura Cluj începând din 2012 regulamente de navigație și precizări privind înființarea acestei administrații, dar nu s-a făcut nimic!

Acum, cu actualul prefect am discutat telefonic și am rămas la varianta că intrăm în discuție, hotărâm să vedem ce se întâmplă vizavi de această hotărâre 665, să vedem răspunsul Ministerului Transporturilor vizavi de modificarea acestei hotărâri și, cam atât!

Într-adevăr, Tarnița e un lac de unde se alimentează Clujul cu apă potabilă, priza de fund e la 41 sau 42 de metri, hidrocarburile de la motoarele termice nu or să ajungă nici în 1000 de ani acolo. Deci, nu acolo e poluarea. Dar, dacă se face o reglementare, datorită faptului că e foarte mare aglomerație și pot să apară accidente, primăria și-ar putea înființa această administrație, își poate pune paznici pe lac, care, dacă au regulamentul acesta de navigație pe care l-am făcut noi și îl dă la Autoritatea Navală Română și apoi îl publică în Monitorul Oficial, pot să dea amenzi și ei. Și, atunci, ar fi liniște, ar fi pentru noi un ajutor enorm, vă dați seama că eu, cu doi oameni, nu am cum să fac verificare săptămână de săptămână pe lac. Doi angajați are Căpitănia și avem 9 județe în control. Așa s-a nimerit, că suntem în județul Cluj, dar puteam să fim cu sediul în alt județ. Noi suntem pe toată Transilvania.

Se pot face multe! Belișul e o primărie care ar putea să preia lacul Fântânele și să facă 2-3 intrări la apă, să perceapă taxe, desigur. Au legislație, au tot ce trebuie pentru ca să poată să înființeze, singurul lucru ce trebuie făcut în acest caz este munca. Trebuie muncit! Un jurist trebuie să se pună, să trimită la Ministerul Transporturilor și prin Prefectură, prin organele județene, să trimită la Ministerul Transporturilor, să spună, da, noi dorim să facem administrație de cale navigabilă. Vă dați seama câte taxe ar putea percepe primăria dintr-o activitate de genul acesta, prin supravegherea acelor bărci care intră pe apă și pot spune, în cazul acesta: nu intră bărcile care poluează, care nu sunt înmatriculate, care nu au permis, care au sisteme de poluare, imediat ce le identifică, afară cu ele! Sunt o droaie de pontoane aruncate aiurea pe mal, Căpitănia nu are dreptul să le ridice de acolo, un administrator, dacă vine, are acest drept. Nu e înmatriculat pontonul respectiv sau ambarcațiunea respectivă, nu e satisfăcătoare din punct de vedere tehnic, că sunt tot felul de pontoane pe butoaie. Degeaba se interzice navigația pe Hotărârea 665, dacă administratorii din zonă nu își scot toate chestiile acestea din apă, rămâne un haos!

Se pot face foarte multe lucruri frumoase, sunt o droaie de lacuri în Europa pe care se face agrement și, în același timp, e un sistem foarte strict de poluare. Se pot interzice motoarele în 3 timpi, de exemplu, care se zice că sunt un pic mai poluante. Se pot pune restricții, un administrator de cale navigabilă poate să fie o instituție publică sau un S.A. sau un S.R.L., conform Ordonanței 99, articolul 25. Noi îi ajutăm cu tot ce se poate, dar în limita legii.

Am fost acuzați că noi nu interzicem navigația pe Tarnița. Nu noi interzicem sau dăm voie. Legea interzice sau dă voie. Dacă din Hotărârea 665 se scot aceste două lacuri, nu mai sunt navigabile. E foarte simplu. Nu înseamnă și că e cea mai bună soluție, dar e cea mai simplă.”

Mircea Abrudean, prefectul județului Cluj:

„În momentul acesta așteptăm proiectul de modificare a Hotărârii de Guvern, a anexei în care Lacul Tarnița apare ca lac navigabil, a fost o procedură inițiată de vechiul prefect, o hotărâre de Comitet Județean pentru Situații de Urgență, care a mers mai departe pe circuit și suntem în așteptarea acelei modificări. Am solicitat ministrului Transporturilor, chiar săptămâna trecută, să ne spună care este stadiul la acest moment, fiindcă alte demersuri nu putem face în momentul acesta, până când nu se clarifică situația din punctul acesta de vedere.

Este pe circuit acea solicitare, nu am intervenit în niciun fel asupra ei, mi se pare normal, dacă s-a decis acest lucru la momentul respectiv în CJSU, să nu vin eu acum să schimb ceva ce s-a hotărât bine în 2019.

Era o altă discuție, legată de posibilitatea realizării unui regulament de navigare, să se stabilească un administrator al căii navigabile, tot felul de discuții în sensul acesta care s-au purtat și la momentul respectiv, nu s-a ajuns la un consens, aceasta a fost soluția considerată oportună la momentul respectiv de toate instituțiile pentru că e o situație specială aici, nu există un administrator al lacurilor – din punctul de vedere al resursei de apă este Hidroelectrica, din punctul de vedere al terenului este Apele Române, din punctul de vedere al navigării este Căpitănia Dej, deci este o struțocămilă, din cauza aceasta nu o poate gestiona nimeni instituțional, mingea e în 10 curți.

Asta s-a considerat atunci oportun, nu am intervenit în niciun fel, nu am modificat hotărârea pentru că nu consider că este normal. Am înțeles și pozițiile domnilor deputați, sugestia mea ar fi să încerce și domniile lor să facă demersuri la Guvern, la Ministerul Transporturilor, să vadă care este situația acolo.

Am văzut că se plâng, am luat act de manifestul domniilor lor, mai mult decât să solicit un punct de vedere Ministerului Transporturilor, inițiatorul acestei modificări, nu am ce să fac în acest moment. Am făcut asta, aștept un punct de vedere, le recomand tuturor celor interesați să procedeze la fel. Cu documentul acesta, mingea e în curtea Ministerului Transporturilor.

Noi o să mai organizăm niște acțiuni de control la Tarnița și pe Fântânele pentru verificarea respectării prevederilor în vigoare la acest moment.”

Valentin Jucan, purtătorul de cuvânt al Consiliul Județean Cluj:

„Noi nu avem nicio competență, nici măcar de control (în privința Lacului Tarnița – n.r.). Căpitănia Dej este cea care trebuie să urmărească și să aplice prevederile legale. Noi nu avem nicio competență de control, ba, mai mult, sistemul de baraje este administrat prin Ministerul Mediului. Chiar dacă Compania de Apă Someș este în subordinea noastră, nu ea răspunde de ce se întâmplă efectiv din punct de vedere navigabil pe Tarnița. Ceea ce se întâmplă la luciul de apă, pe acest subiect al ambarcațiunilor de pe Tarnița, Consiliul Județean Cluj nu are absolut nicio competență.

Dar, adevărata poluare și poluarea cea periculoasă nici măcar nu este cea provocată de ambarcațiuni, cât de gaterele care sunt pe Someșul Rece în sus. Gaterele ilegale care se regăsesc de la capătul Lacului Tarnița în sus sunt cele care poluează și care pun în pericol inclusiv fauna acvatică.

Dacă cineva dorește să facă ordine cu adevărat pe Lacul Tarnița, atât din punctul de vedere al ambarcațiunilor, cât și din punctul de vedere al poluării de tipul celei pe care v-am spus-o mai înainte, este Căpitănia Dej și Garda de Mediu. Ambarcațiunile de acolo pot fi verificate de Căpitănie, iar tot ce ține de poluare, inclusiv deversările dinspre locuințele legal construite sau ilegal, pot fi verificate și sancționate de către Garda de Mediu.”

Compartimentul  de presă al Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa ne-a transmis:

„Din punct de vedere legislativ,  HG 665/2008 declară acumularea Tarniţa, de pe râul Someșul Cald, lac interior navigabil. Conform prevederilor aceluiaşi act normativ, art. 2. «Supravegherea şi controlul navigaţiei pe căile navigabile interioare ale României se exercită de către Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Navală Română, în conformitate cu legislaţia în vigoare». Deţinătorul/administratorul acumulării Tarnița este SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Cluj. Prin urmare, vă rugăm să vă adresați acestei societăți pentru informații în ceea ce priveşte regulile specifice de navigaţie, zonarea lacului, sectoarele care necesită balizarea etc.”

La telefonul Hidroelectrica ni s-a transmis scurt:

„Nu puteți discuta, trimiteți prin email solicitarea dumneavoastră.”

Simona Mărincaș, comisar șef Garda de Mediu, a fost și mai succintă:

„Vă rog să faceți solicitare în scris, pe mail.”

Ziar de Cluj a solicitat punctele de vedere ale reprezentanților celor două instituții prin email. Este, probabil, dificil, atunci când ești plătit din bani publici, să oferi pe loc un punct de vedere competent, transmis prin viu grai.

Susține Ziar de Cluj!

Timp de aproape 10 ani, ți-am oferit gratis articolele noastre. A venit timpul să devenim parteneri. Ziar de Cluj va implementa în curând abonamentul de 10 lei pe lună pentru toți cititorii. Pentru toți cititorii care ne respectă curajul și experiența.



ULTIMA ORĂ

  • Acum 2 hours Cooltura
    Filmul „Insula Muzicii”, un lungmetraj independent filmat și la Cluj, poate fi urmărit în aceste zile în cinematografe
  • Acum 3 hours Din oras
    Șantierul de pe 21 Decembrie 1989 s-a închis, dar lucrările continuă pentru «reparații și întreținere»
  • Acum 3 hours Sport
    Doi jurnalisti clujeni condamna mesajul ciudat al lui Tise despre unificarea U si CFR
  • Acum 4 hours In vizor
    CUM NE-A CURENTAT STATUL: Scumpirea energiei a umflat conturile Hidroelectrica. Cu vânzări în scădere drastică, compania deținută de statul român anunță rezultate financiare record
  • Acum 4 hours Jos palaria
    Un exemplu pentru alte primării: La un an de la încheierea lucrărilor de reabilitare, Cetatea Bologa arată impecabil – FOTO
  • Acum 5 hours Din oras
    Dalele de granit încep să se distrugă, la 2 ani după modernizarea străzilor Emile Zola și Sextil Pușcariu
  • Acum 5 hours General
    SĂPTĂMÂNA ŞI DEMISIA: Dacian Cioloș își pregătește autodebarcarea din USR
  • Acum 5 hours Din oras
    După patru licitații ratate, autoritățile alocă peste 6 MILIOANE € pentru realizarea Centrului Cultural Transilvania. Potrivit celor mai optimiste scenarii, lucrările ar dura 2 ani
  • Acum 6 hours Din oras
    Primăria a amendat doar 90 de clădiri construite ilegal, deși în oraș sunt sute de astfel de imobile. Deocamdată nici un “criminal urbanistic” nu a demolat vreo construcție ilegală
  • Acum 7 hours Sport
    CFR Cluj a dat lovitura! Câți bani încasează pentru titlu. Și pentru ce sumă luptă în Champions League
  • Acum 7 hours Rautacisme
    UN NOU PROVERB CLUJEAN: La pista lăudată, să nu te duci cu bicicleta
  • Acum 7 hours Vocea ta
    Semafor contradictoriu în buricul târgului, după modernizarea Bulevardului 21 Decembrie
  • Acum 8 hours Din oras
    Peste 10 MILIOANE € pentru Park&Ride-ul din Cluj. Termenul de realizare este de 2 ANI+contestații și întârzieri ardelenești
Citește și...
Recomandările redacției