Nota: Toate pozele cu Adrian Papahagi si Alin Tise vor fi publicate de acum inainte in ziarul nostru cu capul in jos.
Asprul eseist si critic Adrian Marino, despre care profesorul Doru Pop spunea astazi atat de frumos ca a reprezentat mult timp constiinta solitara a acestui oras ce il izolase intelectual, uman si profesional, isi aminteste in cartea publicata post mortem – “Viata unui om singur” – un episod relevant din tineretea lui Adrian Papahagi care, inca de pe bancile scolii, era un erudit intolerant, fanatic si latrau, agresiv si arivist politic.
Aspra pana a lui Marino ne relateaza:
„Sa amintesc, in sfarsit, inca un mic episod local, care spune tot, de aceasta data, despre atitudinea unor cercuri “intelectuale”.
Toti “elevii” lui Mircea Zaciu, devenisera oficiali, ministri adjuncti, membri ai FSN si, evident, numai simpatic nu le puteam fi. Cu Marian Papahagi avusem, pana in 1989, relatii foarte corecte. Despre doua dintre cartile sale scrisesem si in Tribuna, la Cronica Ideilor Literare. Cand, dintr-o data, imi ajunge la ureche o stire, care – dupa cum m-am convins repede – a facut ocolul orasului.
Profesoara de romana, Monica Onojescu, la liceul unde era, in ultima clasa, fiul lui M.P.Papahagi, Adrian, dicteaza la un moment dat o anume bibliografie scolara. Printre care si una sau doua dintre cartile mele. Cand Adrian Papahagi se ridica dintr-o data si exclama furios: “Acesta nu, caci este penetist!”. La care profesoara are o replica extraordinara, formidabila: “Si tatal dumitale este fesenist”. Ilaritate generala in clasa.
Dar episodul ilustreaza gradul de fanatism si intoleranta, care se instalase in familiile acestor proaspeti guvernamentali “fesenisti”, carieristi, ministrii, directori, diplomati culturali, etc. De unde putea sti vigilentul Adrian Papahagi despre orientarea mea politica decat din familie? Ulterior, el s-a ilustrat si prin polemici agresive filologice, in legatura cu Carmina Burana. Admit ca este, poate, un geniu filologic potential (desi, sincer spus, nu prea cred), dar agresivitatea sa, usor de demontat de altfel – cum a si dovedit-o incriminatul in cauza, Eugen Munteanu, un savant latinit iesean – nu prevesteste nimic bun“.
Saracul domn Marino, de-ar fi stiut ca Saint-Bernard-ul asta cu suflet de pechinez isteric o sa ajunga „om politic”!
Si inca ce „om politic”: traseist de conjunctura, politician de facebook, schimbator de tabere, muscator de maini ce i-au dat sprijin.
In 17 februarie 2014, papagalul politic Papahagi dadea Romaniei o veste extraordinara: ca se cara si din Partidul Miscarea Populara enervat fiind ca nu i s-a cerut si lui, Lumina Politicii Romanesti, parerea despre primirea in PMP a deputatului PNL Marin Anton.
Vestea a dat-o pe Facebook, cum o dau manelistii, in cautare de putina atentie de la fanele lauze ce i-au dat cate un „laic” mare:
„Nu stiu nimic despre venirea niciunui Marin Anton la PMP, desi sunt vicepresedinte fondator. Daca a fost primit fara stirea mea, e grav. In principiu, daca vine el, demisionez eu din partid. Ca sa fie clar si sa nu mi se mai ceara declaratii„, scria papagalul Papahagi pe contul sau de Facebook.
Abraziv ca vata dintr-un Tampax, Papahagi a trimis imediat o hartie in atentia lui Tomac prin care anunta batos ca demisioneaza din „toate functiile” detinute in PMP, pastrandu-si, spre dezamagirea intregii omeniri, calitatea de membru.
Februarie era chiar luna aia importanta din viata PMP in care simpatizanti din toate judetele tarii se chinuiau sa construiasca o retea politica pentru alegerile europarlamentare. Adica un partid. Adica sa construiasca un partid de la zero, fara sprijin prea mult, fara bani prea multi.
Nu le-a fost usor, au fost tinta tuturor ironiilor, au muncit de s-au rupt, dar, pana la urma, au scos din pamant, din iarba verde, doi europarlamentari.
Pe cand credeam ca nu se mai poate intampla nimic rau in viata politica, a venit ca un traznet anuntul: Papahagi vrea sa revina in politica si… nu oricum, ci vrea sa candideze la functia de presedinte al PMP! Cat de nesimtit si gelatinos moral tre’ sa fii sa faci asta?
Sa nu uitati ca pe Ziar de Cluj ati vazut publicata demisia acestui papagal politic si sa nu uitati ca asta este dovada incontestabila a lipsei de coloana a acestui Mircea Geoana al PMP!
Huo!