Municipiul Cluj-Napoca este cunoscut pentru prosperitatea sa inca din Evul Mediu fapt ce i-a adus titulatura de “Orasul comoara”. O plimbare de jumatate de ora insa, prin centrul orasului, aduce in fata turistilor ce doresc sa viziteze Capitala Europeana a Tineretului, o realitate de culoare gri impaienjenita de cabluri aeriene, gropi selenare pe strazi, trotuare pe care nu incape un carucior de copil si masini parcate pe zone pietonale. Totul la distanta de doar cinci minute de mers pe jos de la biroul din care, de 11 ani, investitiile orasului sunt pastorite de primarul Emil Boc.
In timp ce proiectul “Orasul Comoara” de modernizare a strazilor din centrul orasului se desfasoara in viteza ardeleneasca, turistii aflati in aceste zile prin oras au posibilitatea sa descopere adevaratele valori ale municipiului Cluj-Napoca. Din pacate, pentru a te putea bucura de frumusetea cladirilor si de colectiile bogate ale muzeelor clujene, esti nevoit sa parcurgi trotuarele pline de gropi, sa faci salom printre masinile parcate pe zone pietonale si chiar sa faci salturi peste mormanele de gunoi de pe strada.
Strada Motilor este de departe una dintre cele mai circulate artere din oras. Pe principala legatura intre estul si vestul municipiului, soferii fac salom printre gropile formate in jurul gurilor de canal. Nici pietonii nu sunt mai fericiti in privinta obstacolelor. In fata Spitalului de Copii un set de trei clopote de colectare selectiva a deseurilor guverneaza pe jumatate din trotuar, oferind un peisaj de cartier. Turistii care vin spre centru dinspre cartierul Manastur pot observa cu lejeritate cum tencuiala cade peste trecatori.
Proiectul de trecere in subteran a cablurilor de pe stalpii de pe 43 de strazi din Cluj-Napoca ar fi trebuit finalizat pana la inceputul acestui an. Cu toate acestea vizitatorii orasului care doresc sa fotografieze caldirile din centru ar trebui sa apeleze la Spiderman pentru a indeparta cablurile si a le facilita reusita unei imagini de calitate. Strada Memorandumului este un exemplu de nepasare a autoritatilor. Cablurile ce ies din cladirile monument istoric atarna peste trotuare asemeni unui paienjenis tesut haotic.
Strazile Ion Ratiu si Ioan Bob au fost transformate prin bunavointa Primariei Cluj-Napoca in parcari de lux in plin centrul orasului. Desi exista numeroase semne de oprire interzisa zeci de masini ocupa cele doua strazi pietonale.
Nici pe strazile, Fortaretei, Inocentiu Micu Kein sau Potaissa lucrurile nu stau diferit. Soferii care isi cauta cu disperare un loc de parcare in centru isi lasa masinile pe cele trei strazi blocand de cele mai multe ori portile imobilelor.
O alta artera importanta de circulatie ce face parte din proiectul “Orasul Comoara” este strada Avram Iancu. Eterna problema a masinilor care obtureaza o banda de circulatie in fata Liceului George Cosbuc pare a nu avea o solutie din partea administratiei. Pana acolo, insa, trotuarele de pe Avram Iancu sunt pline de moloz peste care cetatenii sar cu indemanarea unei gazele. Turistii se opresc sa fotografieze resturile menajere aruncate in strada. Unii locatari ai strazii Avram Iancu si-au luat masuri de precautie pentru a nu ramane cu masinile blocate in curti. Un scaun de lemn si doua bucati de scandura iti restrictioneaza posibilitatea de a bloca o poarta.
Reabilitarea, inceputa la sfarsitul anului trecut, de pe strada I.C. Bratianu dureaza parca de o vesnicie. Pietonii care trec pe Bratianu pot linistiti sa concureze la campionatele europene de gimnastica cu sanse reale de a obtine medalii. Turnarea asfaltului pe trotuare se lasa asteptata, iar trecatorii sunt nevoiti sa circule pe bordurile late de 15 centimetri.
In partea nordica a Bulevardului 21 Decembrie, angajatii Politiei Locale a municipiului Cluj-Napoca inchid ochii la contraventiile soferilor care parcheaza pe pietonala Andrei Saguna. Nepasarea politistilor locali este exploatata si de cei care au transformat terasele din Piata Muzeului cu locuri de parcare.
In asteptarea turistilor care sunt atrasi de “Orasul Comoara”, in anul in care Clujul a fost declarat Capitala Europeana a Tineretului, municipalitatea a transformat strazile pietonale din centrul orasului in parcari fara plata, tolerand aruncarea gunoaielor in strada. Ca suveniruri, administratia locala recomanda turistilor amatori de fotografie, paienjenisul cablurilor aeriene raspandite prin tot centrul orasului.