Care au fost resorturile adoptării legii anti-fumat și ce rezultate a adus aceasta? De ce dialogul social a eșuat exact în anul celebrării Marii Uniri din 1918? Și cum se explică faptul că în continuare, în România marcată de avansul tehnologic și de internetul de mare viteză, școlile din mediul rural nu au toalete? Aurelia Cristea, inițiatoarea legii anti-fumat și fost ministru delegat pentru dialog social și relația cu societatea civilă în guvernul Victor Ponta, a fost invitata lui Rareș Niculescu în cadrul emisiunii În Vizor de la postul de televiziune NCN.
Numele Aureliei Cristea este asociat cu o lege controversată.
La alegerile din 2012 a fost aleasă deputat de Cluj din partea Partidului Social-Democrat (PSD). În 2014 a fost ministru delegat pentru dialog social și relația cu societatea civilă în guvernul Victor Ponta. În semn de protest față de adoptarea OUG prin care Guvernul Grindeanu a dezincriminat unele fapte de corupție, Cristea și-a dat demisia din PSD în data de 1 februarie 2017.
Numele acesteia se leagă de interzicerea fumatului în spațiile publice, o lege pe care unii au salutat-o, iar alții nu au privit-o cu ochi buni.
S-a făcut vreo analiză a acestei măsuri? Care sunt rezultatele pe care le-a dat această lege?
Aurelia Cristea: ”La momentul la care am documentat o asemenea inițiativă legislativă, m-am gândit foarte serios și am fost convinsă că va fi o lege controversată, dar luând în considerare ce s-a realizat în acest sens în spațiul european, am analizat și efectele pe care le poate avea.
Am discutat cu Societatea Medicală, care era cea mai îndreptățită să-și spună opinia legat de efectele nocive ale tutunului”, a declarat Aurelia Cristea, inițiatoarea legii anti-fumat.
S-a redus numărul fumătorilor în urma acestei legi?
”Sunt mai bine de doi ani de când legea este în vigoare, prin urmare e puțin prea devreme să spunem că s-a redus numărul fumătorilor”, a adăugat Cristea.
Conform acesteia, datele relevante în acest sens sunt cuprinse în statistici, iar rezultatele legii vor putea fi măsurate în timp. În plus, inițiatoarea legii anti-fumat susține că această măsură a fost gândită cu bătaie lungă, adică se referă la generația tinerilor și a copiilor.
Care este situația dialogului social în anul 2018?
Mai există dialog social în România?
Cât de important este dialogul social în contextul protestelor care au cuprins România, mai ales în ceea ce privește legile justiției?
Conform fostului ministru al Dialogului Social, modificările din domeniul justiției erau necesare, doar că ”o dezbatere reală, serioasă și de bună credință” ar fi prevenit dezbinarea din interiorul societății:
”Este trist, pentru că exact în An Centenar, noi nu am reușit să ne găsim cadența în a discuta și a dezbate serios aceste probleme. Pentru societate este teribil de greu să încerce să aibă și un dialog în momentul în care toate aceste propuneri de modificare ale legilor justiției vin de la cei care sunt vizați ori au fost condamnați ori sunt în diverse procese aflate în diferite stadii. Cu atât mai mult cu cât aceia chiar pot să modifice legile astfel încât să îi favorizeze. Este foarte grav”, a afirmat Cristea cu privire la absența dialogului social care își face simțită prezența tot mai pregnant.
De altfel, chiar între partidele politice, în acest moment, nu mai există dialog.
În mod firesc, odată cu încheierea campaniei electorale, preocuparea partidelor politice trebuie să fie concentrată în sfera realizării proiectelor de țară.
Fostul deputat clujean Aurelia Cristea, care a inițiat legea antifumat, a mai avut o propunere legislativă care a făcut valuri.
Din păcate, doar valuri, pentru că – deși utilă – nu a devenit realitate.
În 2016, ultimul an al mandatului său parlamentar, Aurelia Cristea cerea Guvernului să susțină un program național de tip „Prima Baie”, cu prioritate pentru mediul rural.
Potrivit fostului deputat clujean, realitatea din România constituie un veritabil semnal de alarmă şi nu poate fi ignorată de o ţară cu pretenţii europene: în doar 45% din gospodăriile din România există apă curentă în locuinţă şi doar în 28% din gospodării există un grup sanitar în interiorul locuinţei.
Un subiect cu adevărat important, dar ce s-a ales din această inițiativă?
”Nu am mai avut susținerea partidului în privința acestui proiect, cum de altfel nu am avut susținerea partidului nci pentru legea anti-fumat. Având în vedere că în 2016 se făceau listele parlamentare, nimeni nu mai îndrăznea să susțină o inițiativă de frică să nu intre pe liste”, a declarat Aurelia Cristea.
Deși este vorba de o utilitate de bază, în mediul rural în continuare există școli în care toaleta este un lux nepermis. Chiar dacă este vorba despre condiții minime pentru educație, anume acestea sunt neglijate în mod conștient.
Culmea este că în pofida urgenței cu care trebuia promovată o asemenea inițiativă legilsativă, care să devină lege, aceasta a fost ocolită de către toți actorii politici: nimeni nu a dorit să susțină necesitatea Programului ”Prima Baie”.
Prin urmare, concluzia parțială este năucitoare: proiectele de țară, proiectele care ar trebui să aibă un impact însemnat asupra românilor, au fost și continuă să fie nesocotite de către politicieni.
În schimb, întrunit în plen, Senatul a adoptat luni o lege controversată, ce urmează să fie prezentată Camerei Deputaților pentru votul final. Și anume, este vorba despre executarea pedepselor penale la domiciliu.
Astfel, persoanele condamnate la pedepse până la 5 ani de închisoare vor putea executa această pedeapsă la domiciliu, în anumite condiții. Acești comdamnați își vor putea ispăși păcatele la domiciliu, în confortul propriei locuințe – dacă judecătorul dispune această modalitate de executare a pedepsei.
Proiectul legislativ a fost adoptat cu o majoritate neobișnuit de mare: 102 voturi „pentru”, 14 voturi „împotrivă” și trei abțineri.
ediția integrală a emisiunii poate fi urmărită mai jos
invitat: Aurelia Cristea
realizator: Rareș Niculescu
