Rautacisme

La număr de proiecte, Cluj-Napoca e extrem de „smart”. La implementare e „fart” (adică plin de băşini)

Iar apar „topuri” despre extracalifragilistica deşteptăciune a municipiului Cluj-Napoca. Nici nu ne mai întrebăm cât din banii clujenilor s-au dus peste astfel de laude de sine, noi ştim că la primarul lăudat să nu te duci cu sacul. Că te duci cu el gol şi te întorci cu el plin de poveşti. Atât de smart e Cluj-Napoca, că se plimbă caii şi atelajele la liber pe benzile dedicate #smartpenaiba Companiei de Transport Public. Porumbeii se cacă #smartpenaiba pe toate băncuţele USB montate pe repede înainte, să-şi facă poze primarul cu ele.

Cluj-Napoca are 63 de proiecte „smart”, conform unui studiu realizat de integratorul de soluții Vegacomp Consulting.

Avem aşa: străzi smart, băncuţe smart, urmează WC-uri smart de 148.000 de euro bucata – probabil au să urineze în locul turiştilor de banii aceşti… Vom avea autobuz fără şofer, spaţii cât mai multe pentru pietoni şi câte şi mai câte va conjuga Emil Boc la viitotul apropiat şi mai mult decât îndepărat.

Să vă dăm un exemplu de smart: CityParking Cluj. În septembrie 2020, Emil Boc anunţa că s-a început montarea senzorilor de pracare în Cluj-Napoca – cetăţeanul cu maşină de parcat, urma doar să se uite pe aplicaţia de pe smartphone şi să identifice o parcare liberă, în timp real. Suntem în 2022 şi, majoritatea clujenilor, nu mai folosesc această aplicaţie, unii dintre ei neștiind că există, asta în ciuda faptului că s-au plătit sute de mii de lei pentru aceasta. Dar marea problemă e alta: de smart ce sunt funcţionarii din Primăria Cluj-Napoca, ăia cu sporuri de obezitate, senzorii au incluși pe străzi unde locurile de parcare urmau să fie desființate. Şi, în mkare, deja s-au desfiinţat. Practic, municipalitatea a aruncat pe apa Someşului nişte bani pentru o soluţie „smart” de unică folosinţă. Afacerea seamănă cu cea a plodului lui Ghiţă Funar cu montarea de semnalizatoare fluorescente pe asfaltul străzilor din Cluj-Napoca şi pe care-i smulgeau din locurile lor cei care făceau deszăpezirea cu lama. Nu era o problemă, că şi primarul Giţă Funar avea o durere aprigă-n cot, aproape smart, faţă de banii clujenilor.

Apoi, după cum ziceam, prin intermediul a 4 proiecte de HCL, care se vor vota în ședința Consiliului Local Cluj-Napoca din data de 7 iulie, aflăm care sunt „zonele turistice intens frecventate și spațiile de agrement” ale Clujului ”smart”, care va deveni, în viitor, și mai inteligent, prin amplasarea unor toalete hi-tech în aceste locații „turistice”. Iar locaţiile smart pentru aceste toalete mai inteligente decât cei care le-au propus amplasarea sunt:

Piața 1 Mai, după cum știm cu toții, este o zonă turistică deosebită, comparabilă cu marile piețe ale lumii – Grand Place – Bruxelles, Piata Orasului Vechi – Praga, Trafalgar Square – Londra, Piața Comertului – Lisabona, Piața Mărăști – Cluj-Napoca. Turiștii pot vizita în Piața 1 Mai obiective arhitectonice de o incontestabilă relevanță în istoria culturii europene – platforma dezafectată Carbochim, Clujana, ori clădirea sediului BCCO. În Piața Mărăști, turiștii pot vedea celebra clădire a pieței, o piesă de arhitectură improvizată, dar care încă mai stă în picioare, ca turnul înclinat din Pisa. De strada Bucium nici nu mai vorbim, e un Fifth Avenue al Mănășturului, iar Parcul Detunata din Gheorgheni e în sine un monument istoric, conservat perfect de pe vremea Epocii de Aur.

Toaletele inteligente, a căror amplasare va costa 178 983, 88 lei/bucata, vor pune în valoare aceste zone turistice și de agrement ale Clujului ”smart”, căruia doar asta îi mai lipsea, că în rest are de toate: băncuțe cu USB, platani cu tigri, stații de încărcare gratuite pentru cei care au bani de mașini și biciclete electrice ș.a.m.d. Cu drumurile, podurile, pasajele, creșele și altele asemenea stăm mai rău, dar și acestea se vor face. Când?

Să-l lăsăm pe Emil Boc să ne conjuge la viitorul cât se poate de incert.

Să vedem acum ce s-a ales de „Cluj-Napoca: prima stradă smart din România a fost finalizată (str. Molnar Piuariu)”, anunțată de primarul Emil Boc, pe pagina sa electorală de Facebook, în 16 iulie 2020. Nu numai că Primăria nu a mai realizat alte astfel de proiecte în cartiere, de aproape 2 ani de zile, dar nici măcar proiectul pilot Molnar Piuariu nu a fost întreținut corespunzător. Ca de obicei, marea realizare a fost inaugurată cu pompă, a fost marketată electoral pe Facebook, a fost stoarsă de beneficiile de imagine care se puteau trage de pe urma modernizării, după care a fost lăsată să se integreze în peisajul general gri și părăginit al Clujului.

În mai puțin de 2 ani, „prima stradă smart din România” nu a ajuns chiar o paragină totală, dar, neîntreținută, în câțiva ani va deveni epava unui proiect pilot care o vreme a sunat bine și cam atât. Deocamdată, pe întreaga lungime a străzii, vopseaua s-a spălat de pe toate băncile, lăsând lemnul golaș pradă putreziciunii viitoare. Gazonul este deja pământ reavăn.

Aşa se întâmplă când marketingul politic e întreținut mereu doar cu noi și noi inaugurări fastuoase, pe Facebook, fără ca vechile realizări să fie întreținute pe teren. Vom ajunge, în timp, să avem doar albume foto digitale deosebite, cu imagini colorate care în realitate sunt alb-negru și gri.

Apoi, oraşul smart Cluj-Napoca merge pe motorină. Că autobuzele electrice, în valoare de 600.000 de euro îşi trăiesc inteligenţa în garaj.

Mai bine de jumătate (54%) din transportul public din Cluj-Napoca s-a realizat, în 2021, pe motorină, asta în timp ce 44% din parcul auto diesel este format din autobuze Euro 3 vechi şi poluante. În plus, deşi are 41 de autobuze electrice, Compania de transport public susţine, într-un răspuns dat Ziar de Cluj, că în orele de vârf foloseşte doar jumătate.

„Programul de circulaţie al acestora este astfel stabilit, încât să poată  efectua numărul de kilometri planificaţi cu toate sistemele auxiliare funcţionale (iluminat interior, informare călători, încălzire, aer condiţionat, etc). Pentru aceasta, autobuzele trebuie ca pe lângă încărcarea lentă din timpul nopţii să fie încărcate şi în timpul zilei atât lent cât şi rapid în funcţie de consumul necesar pentru tracţiune şi pentru serviciile auxiliare”, a precizat compania.

Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte tramvaiele din Cluj-Napoca: dintr-o flotă de 28 de tramvaie moderne, care au costat peste 2 milioane de euro bucata, la orele de vârf circulă doar 12 tramvaie. De smart.

În 2021, în Cluj-Napoca, s-au „ars” 4.300 de tone de motorină, care au costat peste 20 de milioane de lei. Costul curentului electric folosit pentru troleibuze, tramvaie, autobuze electrice s-a ridicat la circa jumătate, adică 13 milioane de lei  – se arată în răspunsul Companiei de Transport Public Cluj-Napoca.

Deci, în mod smmart, 54% din transportul public s-a realizat cu autobuze diesel în Cluj-Napoca. Aceasta în contextul în care mijloacele de transport electrice nepoluante sunt folosite la jumătate din capacitate: din 41 de autobuze electrice sunt folosite 22 la ora de vârf; din 28 de tramvaie de ultima generaţie sunt folosite 12 la ora de vârf; din 132 de troielibuze eficiente energetic sunt folosite 63 la ora de vârf.

Mai mult, o mare parte din autobuzele diesel folosite – respectiv 44% – sunt vechi şi poluează mult, au standard de poluare Euro 3. Astfel, din cele 263 de autobuze diesel aflate în flota CTP, 145 sunt Euro 6, 2 sunt Euro 4, iar restul de 116 sunt Euro 3.

În ciuda faptului că toate cele 116 autobuze diesel Euro 3 (44% din totalul parcului auto diesel) sunt trecute ca „active”, CPT susţine că, de fapt, nu prea sunt folosite. Iar cei de la CTP s-au îmbolnăvit şi de minciunita lui Boc, că, în răspunsul dat la începutul acestui an Ziar de Cluj, au precizat că 76% din transportul diesel de anul trecut a fost realizat cu autobuze diesel Euro 6 – deşi numai 55% din parcul auto diesel al CTP este Euro 6.

Dacă datele transmise de CTP sunt corecte aceasta înseamă că autobuzele diesel Euro 3, care reprezintă circa jumătate din întreaga flotă, au fost folosite pentru 24% din traficul diesel. Deci, o mare parte dintre autobuzele Euro 3 au fost „ţinute pe tuşă” în garajele CTP.

În acest context este şi mai smart faptul că, în toamna anului 2020, Primăria Cluj-Napoca a cumpărat 10 autobuze Irisbus Agora, vechi de aproximativ 15 ani, cu normă de poluare Euro 3. Acestea au fost aduse din Rouen, Franţa, şi au o vechime de circa 15 ani. De ce mai era nevoie de alte autobuze Euro 3, când şi aşa o mare parte dintre cele existente nu erau folosite?

De proşti ce îi cred pe clujeni cei de la municipalitate.