In vizor

La fiecare 12 secunde un copil experimentează drogurile pentru prima dată. Criminolog italian, despre flagelul drogurilor din Cluj VIDEO

Una dintre problemele cu care se confruntă județul Cluj, ascunsă sub preș cu prea puțină demnitate de către autorități, se referă la problema drogurilor. Acest flagel a fost negat de către adjunctul șefului IPJ Cluj, Cristian Ilea, care afirma în vară că este vorba doar de o ”exagerare a presei” (detalii aici).

Astfel, contactul tinerilor cu drogurile începe din adolescență, iar traficanții de droguri acționează chiar pe teritoriul școlar.

Între timp, acest flagel este confirmat de Luca Vincenti, sociolog-criminolog, invitat în cadrul emisiunii În Vizor, de la postul de televiziune NCN.

În Cluj, italianul Luca Vincenti a avut câteva întâlniri în cadrul a două centre care aparțin de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Cluj, unde a vorbit despre problema drogurilor cu elevii celor două centre de urgență.

Vincenti a devenit cunoscut în România după ce și-a lansat cartea ”Bandele de stradă”, o carte-document, o monografie de criminologie, la care autorul a lucrat timp de 7 ani de zile. Acesta a studiat bandele de cartier din Genova, infiltrându-se în interiorul acestora și studiindu-le mentalitatea, modul de a acționa. Vincenti s-a luptat să demonstreze că aceste bande există și se dezvoltă de la an la an, bande care funcționează după propriile reguli. Astfel, criminologul Luca Vincenti a început o campanie de conștientizare în școli cu privire la bandele de stradă și droguri. Programul a fost demarat la Arad, în colaborare cu Inspectoratul Județean de Poliție, apoi proiectul a fost continuat în Oradea și București, iar acum proiectul este în derulare la nivelul județului Cluj. Este vorba despre o campanie de conștientizare a tinerilor cu privire la pericolele la care sunt expuși, dacă aleg calea drogurilor. Luca Vincenti vorbește copiilor instituționalizați despre tema drogurilor, întrucât aceștia sunt ținta predilectă a traficanților.

 

Bandele de stradă, din care fac parte și traficanții de droguri, activează în diverse state europene sau în Statele Unite ale Americii. În România, în schimb, forma de manifestare a acestor traficanți este mai fluidă. Aceștia își modifică modul de acțiune sau ritualul de operare în funcție de contextul fiecărei țări.

În fond, scopul final al acestor bande de stradă este același: traficul de droguri, racolarea tinerilor de la vărste cât mai fragede, tineri ce devin, la rândul lor, victime ale unei rețele globale de tip mafiot.

Astfel, cele mai periculoase aspecte se referă la exploatarea tinerilor și la traficul de droguri. 

Județul Cluj, din acest punct de vedere, nu reprezintă o excepție.

Adolescenții sunt pentru început ademeneiți, li se oferă droguri în mod gratuit, pentru ca în cele din urmă aceștia să fie nevoiți să presteze diverse servicii pentru fiecare doză nouă de narcotice. 

Modul de interacțiune al traficanților de droguri este unul foarte fin, care ține de domeniul psihologiei pure: adolescenții care devin victime ale traficanților de droguri provin, adesea, din rândul familiilor vulnerabile. 

Copiii ”de bani gata” reprezintă un alt potențial contingent pentru traficanții de droguri, iar acest lucru poate fi urmărit cu precădere în Cluj.

Cauzele interacțiunii dintre adolescenți și traficanți: abandonul sufletesc, abandonul familial, lipsa de atenție. Absența unei relații bazate pe încredere dintre părinți și copii reprezintă, astfel, o cauză însemnată a vulnerabilității acestora în fața traficanților de droguri.

O bandă de stradă va ști, prin structura sa ierarhică foarte bine organizată, să speculeze lipsa de afecțiune a tinerilor, substituindu-se astfel raporturilor dintre părinți și copii, oferindu-le acestora din urmă atenția și încrederea de care au nevoie.

La fiecare 12 secunde un copil experimentează drogurile pentru prima dată.

ediția integrală a emisiunii ÎN VIZOR, de la postul de televiziune NCN, poate fi urmărită mai jos:

invitat: Luca Vincenti, sociolog-criminolog 

realizator: Victor Lungu

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *