An de an, pe baza rapoartelor întocmite de Curtea de Conturi, presa scrie despre alocările ilegale de fonduri făcute de administrațiile publice locale și despre prejudicii. Culmea e că nu se întâmplă nimic, autoritățile nu sunt sancționate în niciun fel. Și atunci, ne întrebăm, ce rost mai are Curtea de Conturi?
În fiecare an, Curtea de Conturi sesizează faptul că atât Primăria Cluj-Napoca cât și Consiliul Județean au alocat ilegal finanțare pentru festivaluri și concerte, care au avut profit, dar și pentru activitatea proprie sau a regiilor și societăților din subordine. De exemplu, în 2015, bugetul Primăriei Cluj-Napoca a fost prejudiciat cu peste 6 milioane lei, fiind acordate nelegal finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, pentru organizarea unor festivaluri cum sunt UNTOLD sau TIFF, în condiţiile în care acestea au realizat profit din vânzarea de bilete. În același an, Primăria a făcut plăţi nelegale şi către Festivalul Colours of Cluj, Transilvania Music Event, TIMAF sau pentru Festivalul Internaţional de Stand-Up Comedy.
Reprezentanții Curții de Conturi au precizat clar faptul că “întrucât finanţările nerambursabile nu pot fi acordate şi utilizate pentru activităţi generatoare de profit, este nelegală finanţarea acordată Federaţiei SHARE Cluj-Napoca pentru organizarea Festivalului Untold şi a altor activităţi generatoare de profit”.
Dar, câinii latră, caravana trece. Acest prinicipiu îl aplică administrația publică locală care mai face câte o contestație, mai ignoră rapoartele Curții de Conturi, timpul trece, lumea uită și vine anul următor când, din nou, se alocă bani pentru aceleași evenimente. Singurul eveniment pentru care nu se mai dau fonduri nerambursabile este UNTOLD.
Ultimul raport al Curții de Conturi, care vizează activitatea Primăriei pe 2016, arată că, din nou, au fost alocați bani pentru TIFF și alte evenimente similare. A fost cauzat un prejudiciu de 1,1 milioane lei după „acordarea nelegală de finanţări nerambursabile unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit”. Un prejudiciu de 235.000 lei a fost cauzat ca urmare a finanțării proiectului Napoca Music Events şi a proiectului Daydreaming. De asemenea, un prejudiciu de 638.000 lei a fost cauzat ca urmare a finanțării nerambursabile pentru mai multe asociaţii sau fundaţii, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare”.
Raportul pe 2016 referitor la activitatea Consiliului Județean arată că s-au înregistrat abateri financiar contabile în valoare totală de aproape 35,6 milioane lei și prejudicii de peste 1,9 milioane lei. Cele mai mari abateri au avut loc tocmai la capitolul activității Consiliului Județean: 33,5 milioane lei, la care se adaugă prejudicii în valoare de 653.000 lei.
Dacă tot nu ține cont nimeni de rapoartele Curții de Conturi care sesizează ilegalitățile din administrația publică locală, atunci la ce bun mai există Curtea de Conturi? Doar ca să toace bani publici pentru salariile angajaților, care se pare, muncesc în van. După cum Ziar de Cluj scria în urmă cu aproximativ o lună, directorii Camerei de Conturi Cluj au salarii foarte mari. Marius Cîmpan, directorul instituției are un salariu anual de 98.185 lei. Elena Costea, director adjunct interimar pe perioadă determinată, începând cu anul 2015 are un salariu anual de 91.956 lei. Camelia Gh. Obreja, director adjunct din ianuarie 2017, câștigă anual 64.296 lei.
Curtea de Conturi a fost înființată în anii ’90 și era un fel de DNA al funcționarilor publici. Între timp, a rămas doar o instituție care face documente doar să fie făcute pentru că nimeni nu mai ține cont de ele. Un raport dat publicității anul trecut de Curtea de Conturi arăta că în perioada 2009 – 2017, funcționarii și nefuncționarii statului au încălcat legea de 70 miliarde euro, adică, în medie, de peste 10 miliarde euro pe an. Aceasta înseamnă că o mare parte din banii statului sunt risipiți anual din cauză că nimeni nu mai ia în seamă munca angajaților de la Curtea de Conturi.