Tot „boborul”, femei tinere și mai puțin tinere, bărbați de toate vârstele, oameni ai muncii și intelectuali, au căzut extaziați în fața bicepsului prezidențial expus cu ocazia vaccinării cu public -via mass media- a președintelui României. Au picat servere de internet la cât s-a comentat pe acest subiect, au exlodat memele cârcotașilor și caterincarilor patriei. Națiunea a fost fericită că a avut din nou un „mega” subiect de dezbatere, de data aceasta – grosimea și vigoarea mușchiului prezidențial.
În tot acest spectacol pestriț și îndoielnic, Ziua Culturii Naționale și ziua nașterii marelui poet Mihai Eminescu au trecut în plan secund. Cel puțin în mass media asta s-a întâmplat, după ce președintele și echipa sa de consilieri „au luat fața culturii” și au ales cel mai prost moment în care să se vaccineze cel mai important demnitar al statului, 15 ianuarie, prima zi din etapa a doua de vaccinare. Nu putea să se vaccineze și să ne arate mușchiul „lucrat” la schi, golf, munte, etc., sâmbătă? Cum a făcut premierul Florin Cîțu. NU! Nici vorbă, președintele s-a obișnuit să fie el primul la toate, el anunță când e carantină, când cu mai e, când se deschid școlile, când se închid, azi-mâine îl vedem la meteo că ne anunță când vine primăvara!
Poate ar fi fost mai bine ca președintele să aloce tot timpul său disponibil în 15 ianuarie culturii românești, să dea niște mesaje clare către guvern și către parlament că acesta este un domeniu vital pentru societate și că trebuie spijinit, mai ales după un an pandemic foarte dificil pentru toți cei din branșă.
Președintele s-a rezumat să dea un mesaj într-un binecunoscut limbaj de lemn și să acorde unele decorații. Decorațiile au rolul lor în a recunoaște meritele unor oameni de cultură și a unor entități culturale cu realizări remarcabile, dar asta nu este suficient! Cultura și învătământul de calitate trebuie să ajungă la mase, avem nevoie de investiții ca de aer în acest domeniu, cultura și educația trebuie promovate zi de zi, dacă vrem să mai avem vreun viitor.
Vedem ce tribut uriaș plătim zilnic ca națiune pentru lipsa de educație și cultură minime, care se arată la tot pasul! Tineri cu pretenții se „rup” pe manele și vor să se facă Gigi Becali când vor fi mari, analfabetismul funcțional este în floare, tinerii termină facultăți și nu știu să facă nimic, multe canale TV sunt pline de limbaj de maidan.Vă dau un exemplu concret, noii guriști din stand-up comedy, inclusiv femei, înjură mai rău ca la ușa cortului, își bagă și-și scot, și sunt difuzați fără bip-uri pe rețele cu așa zis ștaif, iar „publicul” hăhăie de zor…
În acest context, merită să apreciem gestul plin de modestie și demnitate al regizorului Alexander Nanau, care a realizat documentarul Colectiv – propunerea țării noastre pentru premiile Oscar, și care a refuzat decorația președintelui Klaus Iohannis ce trebuia acordată tocmai în 15 ianuarie. Regizorul a declarat, citat de g4media.ro, că nu putea primi o decorație din partea Miniseruluil Culturii, o instituție care nu a performat în timpul pandemiei și că statul român nu a venit în 2020 cu nicio măsură de sprijin pentru producătorii de film limitați de pandemie în a-și face meseria, deși industria cinematografică beneficiază, prin lege, de posibilitatea de a concura pentru fonduri de la stat de două ori pe an.
Să mai amintim și că, de Ziua Culturii Naționale, a fost lansată o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis și premierului Florin Cîțu semnată de foarte multe personalități din domeniul culturii în care se spun lucrurilor pe nume, cităm aici doar un scurt fragment: „Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, nu ne dorim medalii și festivități. Ne dorim, în schimb, în fruntea Ministerului Culturii oameni competenți, care nu îi disprețuiesc pe cei care lucrează în domeniu și care pricep problemele cu care aceștia se confruntă. Așteptăm o reacție publică din partea Președinției și a Guvernului României în ceea ce privește importanța pe care o acordă culturii și o strategie coerentă, funcțională de salvare a domeniului cultural în perioada de criză pe care o traversăm.”
Pentru că tot am vorbit de mușchi, închei cu o replică din fotbal, „mingea” este acum în terenul președintelui și al prim ministrului României. Oare vor ști și vor vrea să facă ceva cu ea?