Kelemen Hunor candidează, la finalul acestei săptămâni, pentru un nou mandat la funcţia de preşedinte al Uniunii Democrate Maghiare din România. Într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, el spune că, „după 12 ani de zile în funcţia de preşedinte al Uniunii şi după 26 de ani de politică” are „experienţa necesară, forţa necesară” să candideze pentru acest nou mandat.
- Congresul UDMR va avea loc la Timişoara, care, în 2023, este Capitala Culturală Europeană, dar, după cum subliniază Kelemen Hunor, este oraşul intrat în istorie pentru că de acolo a plecat Revoluţia din decembrie 1989.
Vicepremier în Cabinetul Ciucă, Kelemen Hunor a vorbit în interviul acordat AGERPRES despre aşteptările vizitei în România a ministrului de Interne austriac, despre problema importului de cereale din Ucraina, despre inflaţie şi scumpirile în lanţ din ultima perioadă, precum şi despre pensiile speciale.
Având în vedere viitorul an electoral, liderul unional a vorbit, de asemenea, despre comasarea alegerilor, care în opinia sa este „aproape imposibil de atins”.
AGERPRES: Miercuri se va afla la Bucureşti ministrul de Interne austriac, tema cea mai probabilă fiind legată de spaţiul Schengen. Ce credeţi că ne va aduce această vizită şi ce şanse va avea România de a adera la Schengen în 2023 sau în viitorul apropiat?
Kelemen Hunor: Este o vizită importantă. Dialogul trebuie continuat, reluat după o pauză şi trebuie să arătăm, încă o dată, dacă mai este necesar, şi austriecilor, că România nu numai că a fost pregătită pentru a adera la spaţiul Schengen, este pregătită în continuare şi că, din punctul nostru de vedere, acea decizie a fost una incorectă şi trebuie reconsiderată poziţia Austriei. Bănuiesc că acest mesaj va fi foarte clar spus de toţi colegii mei cu care se va întâlni ministrul de Interne austriac. Ce va spune el – că toată lumea asta ne întreabă, ce mesaj va avea el – probabil că nu va avea un mesaj foarte detaliat, fără termene concrete. Eu aş vrea să spună măcar că din septembrie, din octombrie, să spună o dată. Probabil că ne va spune că suntem pe drumul cel bun. Nu ne încălzeşte cu nimic, dar noi trebuie să fim fermi şi trebuie să spunem încă o dată că decizia lor a fost una absolut incorectă, nu ne-a ajutat pe noi, nu a ajutat solidaritatea europeană şi, până la urmă, nu i-a ajutat nici pe ei în disputele lor interne şi că sunt teme care nu trebuie politizate. Asta trebuie să spunem noi. Ce va spune el vom vedea, dar mă tem că va fi doar un mesaj general, un mesaj de care am mai avut parte de când dorim să intrăm în spaţiul Schengen şi acest mesaj de obicei se referă la următoarea frază: „sunteţi pe drumul cel bun, continuaţi”. Este cam puţin dacă mă întrebaţi pe mine.
AGERPRES: Ultima perioadă a fost caracterizată de un scandal, dacă am putea spune aşa, legat de importul cerealelor din Ucraina. Ţările din jurul României au stopat acest import, ţara noastră continuă însă să îl accepte, sigur, cu anumite condiţii. Ce credeţi că ar trebui făcut în continuare şi, dacă ar fi depins numai de dumneavoastră, cum aţi fi procedat?
Kelemen Hunor: România a căutat să nu ia decizii unilaterale legate de decizia Comisiei privind scutirea de taxe vamale a produselor din Ucraina. În primul rând vorbim de cereale. Este o atitudine obişnuită, fără nicio noutate, a statului român. Nu prea luăm noi decizii unilaterale. Puteam să luăm şi noi o decizie în acest sens pe termen scurt, temporar, aşa cum au făcut şi alţii – bulgarii, polonezii, ungurii, cred că şi slovacii – şi puteam să încercăm să presionăm o decizie mai corectă din partea Comisiei, fiindcă celelalte state au făcut exact acelaşi lucru – au presionat Comisia, fiindcă iniţial Comisia a luat o decizie care nu avea nicio legătură cu realitatea, nu avea nicio legătură cu pagubele suferite de producătorii români, bulgari, polonezi, maghiari. Deci, din acest punct de vedere, era o chestiune de tactică, nu de altceva.
Eu am mai spus, nu neg acest lucru, că, dacă ar fi depins doar de mine, atunci eu aş fi oprit cel puţin temporar. România este într-o situaţie mai complicată decât celelalte state, fiindcă noi avem şi Portul Constanţa, nu numai pe calea terestră intră la noi toate aceste cereale, intră şi prin Portul Constanţa. În primul rând, noi nu am propus niciodată să ducem agricultura românească spre faliment, noi niciodată nu am propus şi nu am acceptat să distrugem agricultura românească. Trebuie să îi ajutăm pe ucraineni, că ei sunt agresaţi de Rusia, dar acest ajutor trebuie să fie extrem de bine gândit şi nu cu preţul de a distruge, şi nu cu rezultatul de a distruge agricultura românească. Despăgubirile trebuie să fie exact cât au fost pierderile, fiindcă a început campania agricolă de primăvară, producătorii au nevoie de o grămadă de produse, îngrăşăminte şi aşa mai departe, dincolo de lucrările propriu-zise, au nevoie de bani. Şi, dacă ei rămân cu grâul, cu porumbul, cu floarea-soarelui în depozite, nu pot vinde aceste produse, atunci nu au bani. Din acest punct de vedere lucrurile sunt extrem de clare.
Nu poţi să vii cu o formulă de la Bruxelles care nu are nicio legătură cu realitatea, nici pentru Polonia, nici pentru România, nici pentru Ungaria, nici pentru Slovacia. Deci aici toate statele au fost într-un fel păgubite şi de aceea eu spun că despăgubirile trebuie să fie reale şi aici trebuie să facem în continuare presiune. Noi, de la bugetul de stat, am alocat 10 milioane, de la Comisie am primit 10 milioane de euro, e foarte puţin, dar este primul pas. Trebuie să continuăm. Chestia aceea cu sigilarea şi urmărirea transporturilor pe teritoriul României este o încercare foarte, hai să spunem aşa, timidă, corectă, ca să nu luăm o decizie unilaterală, dar nu ştiu cât rezolvă din probleme. Şi vă spun de ce: dacă noi reuşim să asigurăm prin sigilare transportul grânelor prin România, fără să intre pe piaţa românească, e greu, dar hai să spunem că se poate face, trecem după aceea spre bulgari sau spre Ungaria cu transportul şi acolo, dacă nu se mai urmăreşte ce se va întâmpla cu aceste transporturi, România acolo nu mai are competenţe de a urmări transportul şi intră pe piaţa europeană, tot la noi va ajunge sub formă de produse de panificaţie sau pe piaţa europeană şi va distorsiona în continuare piaţa, pe de o parte, fiindcă acolo nu mai există pentru comerţ graniţe. Şi nu mai vorbim de sănătatea consumatorilor, fiindcă ucrainenii folosesc cam 200 de erbicide interzise în Uniunea Europeană. De aceea spun şi producătorii şi procesatorii că grânele aduse din Ucraina, din punct de vedere calitativ, sunt mult mai slabe şi extrem, extrem de dăunătoare, fiindcă ei folosesc în jur de 200 de erbicide interzise în Uniunea Europeană şi este o problemă foarte serioasă aici, nu mai vorbim de comerţ, vorbim de sănătatea consumatorilor. Şi de aceea eu cred că, în continuare, pe de o parte trebuie să facem un efort uriaş prin a controla cu ANSVSA tot ce intră în România, pe de altă parte trebuie să încercăm să îi ajutăm pe ucraineni, dar nu distrugând agricultura românească. Trebuie să obţinem despăgubiri reale, care se duc spre câteva sute de milioane spre un miliard dacă cifrele mele sunt corecte, pe tot ce înseamnă România – floarea-soarelui, porumb, grâu şi bineînţeles trebuie să îi protejăm pe consumatorii noştri. Noi am putea asigura – şi asta a fost de fapt ideea – o „cale verde” pentru produse către state terţe, dar, dacă am depăşit graniţele României, mai departe nu ştim ce se va întâmpla cu aceste produse. Şi ideea iniţială a fost spre state membre. Comisia a recunoscut că Ucraina, din tot ce a oferit Uniunea Europeană, a făcut un profit de peste 50 de miliarde de euro anul trecut doar din grâu.
AGERPRES: Tot în ultima perioadă se discută din ce în ce mai des în spaţiul public despre comasarea alegerilor, respectiv despre posibilitatea organizării unor alegeri anticipate. La un moment dat, dumneavoastră v-aţi exprimat în favoarea organizării unor alegeri anticipate şi aş vrea să vă întreb dacă mai este de actualitate această opinie şi totodată dacă dumneavoastră consideraţi că o comasare a alegerilor ar fi un lucru benefic în acest moment.
Kelemen Hunor: Anul viitor este un an extrem de special. Se întâmplă foarte rar să avem într-un singur an toate alegerile posibile şi imposibile – de la europarlamentare la prezidenţiale – şi, bineînţeles, acele alegeri care sunt extrem de importante din punct de vedere al Parlamentului şi al Guvernului sunt la urmă, undeva în decembrie. Asta înseamnă că în 2024 va fi anul stagnării. Toată lumea aşteaptă – vorbesc de administraţie -, ce se va întâmpla, cine vine la guvernare, care va fi direcţia şi vor face exact temele obligatorii, nici mai mult, nici mai puţin, pe de o parte. Pe de altă parte, sigur că toată lumea va fi în campanie, cu ochii şi ţinta pe alegerile prezidenţiale şi parlamentare care vor fi în decembrie. De aceea, la un moment dat, într-adevăr a fost o discuţie dacă putem să degrevăm anul 2024, să luăm din presiunea anului 2024 şi ăsta a fost argumentul meu – se poate face prin anticipate, în septembrie-octombrie, fiindcă atunci am stabilit Parlamentul, coaliţia, Guvernul, toată lumea care ştie care este direcţia şi nu mai pierzi anul 2024, şi toate alegerile pot fi făcute cu tematica specifică acelor alegeri – tematica europeană pentru europarlamentare, locală pentru alegerile locale şi, bineînţeles, prezidenţiale cu specificul alegerilor prezidenţiale. Acesta a fost argumentul meu cel mai important – să încercăm să luăm din presiune de pe 2024.
La un moment dat, am înţeles că nu există un consens, fiindcă e o chestiune dificil de atins. Eu recunosc acest lucru, este o posibilitate constituţională legală, nu ar fi o problemă, România n-a făcut niciodată alegeri anticipate, ar fi prima dată, au fost încercări eşuate de fiecare dată, dar aici trebuie să fie de acord o majoritate solidă plus preşedintele. Fără preşedinte nu poţi să faci acest pas. Şi, dacă cineva lipseşte din ecuaţie, nu mai este de actualitate. Deci nu mai este de actualitate, fiindcă nu toţi actorii necesari pentru a declanşa alegerile anticipate doresc acest lucru.
Comasarea alegerilor în acest moment e aproape imposibil de atins. Trebuie să modifici ceva, nu ştiu ce exact, o lege, două, trei, Codul administrativ şi aşa mai departe, fiindcă în acest moment poţi să prelungeşti mandatul aleşilor locali, aşa cum am făcut în 2020 de câteva ori, dar doar în anumite situaţii. Asta înseamnă stare de alertă, stare de urgenţă şi aşa mai departe. Nu avem o astfel de situaţie şi nici nu cred că trebuie să inventăm o astfel de situaţie pentru a prelungi mandatul. Altfel nu poţi să prelungeşti mandatul aleşilor locali şi orice încercare se va opri ori în contenciosul administrativ, dacă este Hotărâre de Guvern, ori în Curtea Constituţională dacă este lege. De aceea eu nu cred în această comasare. Nu poţi să scurtezi mandatul aleşilor din Parlament, nu se poate, doar dacă declanşezi anticipate. Anticipate nu mai poţi declanşa cu jumătate de an înaintea termenului la mandatul preşedintelui, că nu poate dizolva Parlamentul. Deci, din acest punct de vedere, n-ai cum să mişti parlamentarele dacă nu aduci în anticipate pentru 2023, eventual în primăvara anului 2024, nu poţi să aduci mai aproape. Deci acolo este o chestiune fixă şi nu poţi să mişti aproape deloc. Două – trei zile sunt majoritatea de manevră, fiindcă nu poţi să scurtezi mandatul Parlamentului actual, pe de o parte. Pe de altă parte, de la alegeri în 20 de zile trebuie convocat noul Parlament, dar nu poţi să convoci până când nu îşi termină mandatul actualul Parlament. Deci, din punct de vedere constituţional, legal, nu văd în acest moment posibilitatea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare. De oportunitate politică nu vorbesc, fiindcă este o chestiune foarte subiectivă. Unii spun că ar fi foarte, foarte bine şi nu ne-ar încurca deloc, alţii spun că nu e oportun din punct de vedere politic, dar eu vorbesc doar constituţional. Şi legal nu se poate.
AGERPRES: Ce măsuri credeţi că ar trebui luate în economie pentru a fi oprite aceste scumpiri în lanţ care continuă, dar şi în contextul în care se anunţă o oarecare austeritate?
Kelemen Hunor: Eu ce văd în acest moment? Faţă de anul trecut şi faţă de ceea ce cei de la Finanţe au prognozat – economia a mai încetinit un pic, consumul a scăzut mult mai mult decât credeam că se va întâmpla, cu toate că era de aşteptat că după 2021, în 2022, oamenii vor folosi economiile. Apoi, în fiecare an, după Anul Nou, după Crăciun, după sărbătorile de iarnă, consumul mai scade şi inflaţia a scăzut. Deci aceşti trei factori înseamnă că ai mai puţine venituri la bugetul de stat.
Nu este o criză, nu este o gaură, cum spun unii, pur şi simplu ai mai puţine venituri şi trebuie să vezi dacă cheltuielile se potrivesc cu veniturile. Şi aici noi am discutat de o reducere a cheltuielilor, mai ales la bunuri şi servicii. Acest lucru l-am discutat şi în coaliţie şi nu altceva. Nu la salarii, nu la pensii, nu e vorba de aşa ceva. Acum, sigur, vom vedea în trimestrul al II-lea dacă începe să crească consumul, economia se mişcă. Sigur că inflaţia va scădea. Sfârşitul anului ne va prinde cu o inflaţie cu o singură cifră, undeva la 9%, unii spun 8,8%, 8,7%, unii spun „nouă virgulă”. Eu sunt mai realist şi zic că, dacă este între 9 şi 10, mai aproape de 9%, atunci într-adevăr am redus inflaţia.
Investiţiile directe trebuie stimulate şi investiţiile publice. Anul trecut am avut într-adevăr un an bun şi cred că şi 2023 şi 2024 şi anii care urmează din acest punct de vedere pot fi ani foarte buni. 4 miliarde de euro investiţii directe în 2022 – asta înseamnă că mediul de afaceri a dat un răspuns pozitiv la stabilitatea politică şi la predictibilitate, fiindcă ambele chestiuni sunt extrem de importante în această schimbare globală şi regională. Sigur că vor fi mulţi care se retrag din anumite zone ale globului cu liniile de producţie şi vin mai aproape de Europa, mai aproape de Uniunea Europeană, şi România poate oferi într-adevăr pentru aceşti investitori un mediu bun şi un loc bun pentru a investi. Construim infrastructură, investim în infrastructură mare şi ducem investiţiile publice mai departe. Acestea vor ajuta economia.
Ce am spus ieri (în şedinţa coaliţiei – n.r.) şi nu am acceptat de la bun început: legat de salarii, cheltuielile salariale, nu se taie nimic, trebuie să ştie toată lumea, dar vor fi blocate posturile care nu sunt ocupate, să nu mai crească aparatul administrativ. Ceea ce am spus ieri că este neconstituţional, şi oricum este nedrept, să mergi în direcţia de a interzice cumulul pensiilor cu salariul. Şi aici nu este vorba de cei care au ieşit la pensie anticipat la 50 de ani şi apoi s-au reangajat, fiindcă e o altă categorie. În acest moment, în aparatul central, local – nu vorbesc de companii, vorbesc de administraţie – sunt în jur de 12.000 – 13.000 de persoane care cumulează. Şi aici vorbim şi de teatre, vorbim şi de cultură, instituţiile culturale, vorbim de sănătate, vorbim de învăţământ. Şi am spus că nu vom economisi niciun leu dacă noi interzicem cumulul, dar nu vom reuşi să acoperim necesarul, cel puţin aceste trei sectoare, dincolo de neconstituţionalitate, fiindcă dreptul la muncă nu poţi să-l interzici tu prin ordonanţă de urgenţă.
A fost o discuţie mai aprinsă, dar toată lumea a acceptat, până la urmă, argumentul adus în discuţie de mine şi au zis: „da, în ordonanţă de urgenţă nu va fi acest articol, nu se poate merge în această direcţie”. Deci eu nu cred că trebuie să intrăm în panică. A fost o greşeală că a apărut o ciornă, o variantă a OUG, care la mine, de exemplu, nici nu a ajuns. Eu am aflat din presă. Deci noi în coaliţie am spus un singur lucru şi asta premierul a zis şi la şedinţa de Guvern, şi la începutul şedinţei când era şi presa, că trebuie să reducem cheltuielile şi risipa, acolo unde există risipă, dar niciodată nu a fost vorba de altceva. Şi unii au început să „lucreze” şi a apărut cumva, cum se întâmplă în România, pe surse, o variantă pe care nu ştiu dacă colegii mei au văzut-o, nu vreau să intru aici în speculaţii, adică Ciucă şi cu Ciolacu, dar eu sigur că nu am văzut, la mine nu a ajuns, am văzut doar în presă. Şi, de aceea, ieri am şi spus că trebuie să stopăm toate aceste speculaţii şi această nebunie, fiindcă n-am avut niciodată gândul şi ideea de a umbla la pensii, la salarii, la astfel de lucruri.
AGERPRES: Pentru că suntem la acest capitol al economiei bugetare, ştim că dumneavoastră v-aţi exprimat în favoarea unor pensii bazate pe contributivitate. Ce economie credeţi că ar putea aduce acum la buget o adaptare, să spunem aşa, a pensiilor speciale la acest principiu al contributivităţii?
Kelemen Hunor: Noi am făcut cel puţin două greşeli uriaşe legate de pensiile de serviciu. Prima dată, 10 ani de zile, aproape toţi, şi de aceea spun „aproape toţi”, că eu nu prea m-am angajat în acest concurs de demagogie şi populism, au zis că „venim noi la putere şi anulăm pensiile speciale de serviciu în nu ştiu cât timp”, dar într-un termen scurt. Şi bineînţeles că au creat o aşteptare în rândul populaţiei, plus au arătat o nedreptate, într-adevăr, care trebuie rezolvată, dar nu prin demagogie. A doua greşeală a fost că nu am fost în stare, cu toate că a existat o astfel de propunere, cel puţin din partea noastră, din 2020, 2021, 2022, să purtăm un dialog extrem de onest în care să spunem că cei care se află în serviciul public şi au interdicţii, că aici e vorba de interdicţii, de incompatibilităţi, în perioada cât se află în serviciul public, dincolo de contributivitate – contributivitatea trebuie să rămână baza – mai primesc un punct, două, trei când ies la pensie sau nu, în funcţie de perioada şi în funcţie de interdicţii, aşa cum se întâmplă în toată lumea civilizată. Şi poţi să ai două concluzii. Poţi să spui că „nu mă interesează, ai ales acest serviciu public, nu-ţi dau niciun punct în plus pe bază de contributivitate, oricum vei avea o pensie suficient de mare”. Asta este una dintre concluziile posibile. A doua concluzie poate să fie „da, că ai fost în serviciul public şi ai avut interdicţii, incompatibilităţi, în funcţie „de” îţi dau două, trei, patru puncte în plus”. Noi am renunţat la această dezbatere onestă şi principială şi în loc am vrut să lovim ţintit ori la parlamentari, ori la magistraţi, ori la militari, ori la diplomaţi, ori la primari şi de fapt nu am reuşit niciodată. Acum aşteptarea în rândul populaţiei e în felul următor: 80% dintre oameni vor anularea pensiilor de serviciu. Nu mai vor corectarea. După 10 ani de demagogie vor anularea. Ceea ce noi ne-am asumat în faţa Comisiei, în PNRR, înseamnă o reaşezare. Şi aici, sigur, e o discuţie de la contributivitate sau din salariu sau din venituri – 45%, 65%, 85% – cât să fie. Magistraţii nu vor să audă mai puţin de 85% şi Comisia propune 45% uniform pentru toată lumea. Eu zic aşa: contributivitatea este baza, nu poţi să ai pensia mai mare decât salariul. În 2019, în 2020, parcă, noi am avut o iniţiativă legislativă care nu a rezistat la controlul Curţii Constituţionale, în care noi am spus că nicio pensie nu poate să fie mai mare decât venitul preşedintelui – aici, sigur, trebuie stabilit brut, net, nu contează – şi nicio pensie din zona publică, fiindcă tu, dacă ai fost bancher şi ai contribuit şi ai ajuns la nu ştiu ce pensie, bineînţeles, se poate. Dar din zona privată nu se pune problema să pui interdicţii pe de o parte, pe de altă parte impozitarea părţii care e mai mare. Deci astea au fost discuţiile. În acest moment n-are ce să facă România: ori pierde bani din PNRR şi rămâne şi cu furia oamenilor, ceea ce este varianta cea mai proastă, ori nu pierde banii şi rezolvă problema pe care 10 ani la rând toţi au promis că o vor rezolva. Dar, indiferent în ce direcţie vom merge, principiile trebuie stabilite şi cam astea vor fi principiile: contributivitate, nu o să fie mai mare nicio pensie, dacă cumva se întâmplă, atunci impozitare. N-avem prea mult timp la dispoziţie.
AGERPRES: Recent a avut loc, în România, o vizită a preşedintelui Ungariei. Cum ar trebui interpretată aceasta în actualul context politic intern, internaţional?
Kelemen Hunor: România şi Ungaria sunt două state partenere, sigur, state vecine, partenere în Uniunea Europeană şi în Alianţa Nord-Atlantică, în cele două structuri uriaşe, că mai sunt şi alte structuri unde suntem, bineînţeles, parteneri. Eu aş dori să văd situaţia cum se întâmplă între Germania şi Franţa sau alte state unde, chiar fără o pregătire de luni de zile, politicieni din conducerea celor două state se întâlnesc şi informal şi formal. Şi ar trebui să ajungem în faza în care cu toţii suntem de acord că noi nu suntem duşmani, nu vrem răul, nici ei nouă, nici noi lor. Deci, din acest punct de vedere, acest parteneriat ar trebui cumva întărit. Fiindcă ce s-a întâmplat? A venit, a trecut graniţa, 10 kilometri de graniţă, la inaugurarea statuii unui poet, om politic, care a fost şi deputatul regiunii Carei, undeva în secolul al XIX-lea. Şi ne-am trezit cu AUR, cu „Calea neamului”, oameni aduşi din altă parte, nu erau din zonă, care, hai să spunem aşa, au stricat un eveniment important pentru comunitatea locală şi pentru cultură maghiară. Deci, din acest punct de vedere, eu voi milita permanent să ne comportăm ca oameni normali şi ca prieteni, ca oameni care încearcă să găsească soluţii pentru viitor. Nu vom putea schimba trecutul şi nici nu trebuie să încercăm să schimbăm ceea ce este în spatele nostru, dar ceea ce este în faţa noastră depinde de noi. De aceea, de fiecare dată spun: „da, e nevoie de contacte în mod permanent” şi nu trebuie să ne pierdem în chestia aia – „nu e oficial”. Sigur, nu totul este oficial, mai există şi întâlniri informale, mai ales între prieteni şi parteneri şi aşa trebuie să privim lucrurile în relaţia cu Ungaria, în relaţia cu Serbia, în relaţia cu Bulgaria, dacă se termină războiul, că se va termina la un moment dat, în relaţia cu Ucraina şi, bineînţeles, în relaţia cu celelalte state din Uniunea Europeană şi din Europa, aşa cum fac şi celelalte state. De obicei se întâlnesc ori într-o parte, ori în altă parte şefii de stat, şefii de guverne, miniştrii de externe, poate nu semnează nimic, nici nu trebuie să semneze de fiecare dată câte ceva, dar au de discutat şi vor să se întâlnească şi se întâlnesc. Aşa e normal, aşa ar trebui să fie normal în cadrul Uniunii Europene şi nu cu scandaluri de doi lei organizate de nişte frustraţi.
AGERPRES: La ultima şedinţă a plenului reunit al Parlamentului, UDMR a lipsit de la votul referitor la candidaţii la ANRE. Liderii parlamentari ai Uniunii şi-au exprimat atunci regretul pentru faptul că s-a renunţat la un specialist din partea UDMR, care şi-a dovedit în timp profesionalismul. Ce credeţi că s-a întâmplat totuşi şi dacă va afecta acest lucru funcţionarea coaliţiei de guvernare?
Kelemen Hunor: S-a întâmplat în felul următor: acum şase luni, când am prelungit mandatul celor de la ANRE, am avut un „gentleman agreement”, spunând că fiecare va merge mai departe cu funcţia pe care a deţinut-o. Adică noi am avut propus, până săptămâna trecută era în funcţia de vicepreşedinte, un om de specialitate, care n-a venit din lumea politică, nu e un politician, fost politician. El este un om care a lucrat înainte în ANRE, era acolo angajat, specialist. Este un om extrem de bine pregătit. Până la urmă, el a dus greul în această perioadă, inclusiv la comunicare. Nimeni nu a contestat calităţile domnului Nagy-Bege Zoltan. Şi, după şase luni, acest „gentleman agreement” a fost uitat. Au zis colegii noştri că au nevoie de toate cele patru locuri. Şi am rămas, într-adevăr, cum se spune, „cu ochii în soare”. Ce era să fac? Aveau majoritate, au majoritate şi atunci singura noastră reacţie posibilă era să nu participăm la acest vot. Nu am vrut să votăm împotriva colegilor din coaliţie, dar nici nu puteam să zâmbesc, să votez după ce am fost păcălit, hai să spunem aşa, că am fost păcăliţi, şi rar se întâmplă. A fost un mesaj prost, un gest absolut necugetat. Sigur, nu afectează mersul coaliţiei, dar în continuare cred că nu ar fi trebuit să se întâmple un astfel de gest.
AGERPRES: La sfârşitul acestei săptămâni va avea loc Congresul UDMR. Ce decizii veţi lua şi care vor fi priorităţile viitorului mandat de preşedinte al Uniunii?
Kelemen Hunor: Noi, când ne pregătim de Congres, de fiecare dată adoptăm câte un document strategic, zicem noi, fiindcă programul nostru cadru rămâne neschimbat din 1990. Foarte puţin am umblat noi la programul nostru cadru. Acolo dezideratele mari sunt scrise, sunt bine aşezate, dar se schimbă realitatea, se schimbă contextul economic, contextul social, contextul politic. Vin nişte provocări şi nişte aşteptări care poate nu erau înainte. Sigur că nu erau înainte, că nu ştiam de pandemie, nici nu ne gândeam că va fi un război aici în vecinătatea noastră şi atunci trebuie să te gândeşti ce linie strategică creionezi pentru anii care urmează. Şi asta vom face la acest congres, vom adopta un document strategic care va arăta priorităţile României, priorităţile comunităţii maghiare pentru următorii ani şi asta se va referi la toate domeniile importante: economice, sociale, politice şi legate de drepturile minorităţilor naţionale.
Mandatul preşedintelui este de patru ani şi acum avem şi alegeri pentru această funcţie.
Şi eu am spus că, după 12 ani de zile în funcţia de preşedinte al Uniunii şi după 26 de ani de politică, am experienţa necesară, am forţa necesară să candidez pentru acest nou mandat. Vreau să fiu părtaş eu, personal, apoi Uniunea Democrată Maghiară din România la tot ceea ce se întâmplă în ţara noastră, fiindcă urmează acest deceniu extrem de important, când se va schimba faţa şi şansa României. Este o posibilitate, o şansă mare, avem bani pentru a dezvolta România din surse europene, din bugetul Uniunii Europene, PNRR-ul plus fondurile de coeziune. Avem investiţii, putem crea locuri de muncă, putem creşte economia, deci vom avea bugetul naţional pentru investiţii publice şi vreau să particip şi să pun şi eu umărul la tot ce se va întâmpla. Cam atâta pot să vă spun înainte de Congres. Restul se va spune la Congres în această săptămână, vineri, dar mai ales sâmbătă.
AGERPRES: Are vreo semnificaţie faptul că aţi ales Timişoara ca loc de desfăşurare a Congresului UDMR?
Kelemen Hunor: Timişoara, în acest an, este Capitala Culturală Europeană, este un oraş important pentru comunitatea noastră, cu toate că e o comunitate mică. Nu am organizat niciodată la Timişoara un congres – şi este un alt argument. Şi mai este un argument: Timişoara a intrat în istorie, va rămâne în istorie, va rămâne oraşul de unde a plecat Revoluţia din decembrie 1989. Şi asta, bineînţeles, are o semnificaţie aparte şi pentru noi, dar şi pentru România. Deci au fost multe argumente ca să mergem în acest an la Timişoara. Nu neg că şi infrastructura oraşului şi posibilitatea de a ajunge la Timişoara au contat, dar până la urmă faptul că este simbolul Revoluţiei din 1989, Capitala Culturală Europeană şi un centru cultural-istoric şi pentru comunitatea maghiară, dar pentru aproape toate minorităţile etnice din România.