Conform site-ului luju.ro, dupa ce instanta de fond a refuzat desecretizarea notei unui serviciu secret de la care s-a inceput dosarul, Curtea de Apel Cluj a trimis la rejudecare cauza fostului subprefect de Salaj, constatand că, ”pentru a nu se incalca dreptul inculpatilor la aparare si la un proces echitabil, este oportuna desecretizarea respectivei lucrari”.
Motivarea prin care Curtea de Apel Cluj a decis, in baza art. 6 din CEDO care prevede dreptul la un proces echitabil, rejudecarea dosarului in care in care fostul subprefect de Salaj Claudiu Baican fusese condamnat la fond, de catre Tribunalul Zalau, la 3 ani de inchisoare cu suspendare, este de-a dreptul devastatoare. Atat pentru DNA, dar si pentru judecatorul de la fond Claudia Tomsa (FOTO), care s-au opus desecretizarii unei note informative a unui serviciu secret in baza careia a fost construit dosarul penal.
Completul format din judecatoarele Delia Purice si Ioana Cristina Morar de la CA Cluj arata in motivarea deciziei din 28 februarie 2018 ca atat fostului subprefect, cat si afaceristului Dan Radu, condamnat la 7 ani si 4 luni de inchisoare dupa ce a fost acuzat ca l-ar fi mituit pe Baican, le-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil de Tribunalul Salaj, instanta de fond. Curtea de Apel Cluj a facut referire inclusiv la nota informativa pe care judecatoarea fondului Claudia Tomsa (foto), presedinta Sectiei penale a Tribunalului Salaj, a refuzat sa o desecretizeze:
“Avand in vedere ca la data de 18 ianuarie 2018 Plenul Curtii Constitutionale a admis exceptia de neconstitutionalitate prin decizia nr. 21 si a constatat ca sintagma ‘instanta solicita’ cu raportare la sintagma ‘permiterea accesului la cele clasificate de catre aparatorul inculpatului’ din cuprinsul dispozitiilor art. 352 alin. 11 Cod procedura penala este neconstitutionala si ca protectia informatiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar fata de dreptul la informare al acuzatului si fata de garantiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor partilor din procesul penal si ca restrangerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci cand are la baza un scop real si justificat de protectie a unui interes legitim privind drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sau siguranta nationala, iar decizia de refuz a accesului la informatiile clasificate trebuie sa apartina intotdeauna unui judecator, rezulta ca cererea inculpatului din apel este fondata, urmand a fi admisa si a fi supusa atentiei Tribunalului Salaj pentru a nu se incalca dreptul de acces al inculpatului Dan Radu la doua grade de jurisdictie. Astfel, pentru a nu se incalca dreptul inculpatilor la aparare si la un proces echitabil, este oportuna admiterea solicitarii din calea de atac a inculpatului Dan Radu si a se proceda la desecretizarea respectivei lucrari”.
Curtea de Apel Cluj nu a retinut in motivarea prin care a dispus rejudecarea doar refuzul de a desecretiza respectivul act. Judecatoarele Delia Purice si Ioana Cristina Morar mai arata ca sentinta de la fond “este o redare fidela a rechizitoriului”, si ca judecatoarea Claudia Tomsa a facut referire doar la declaratiile denuntatorilor din faza de urmarire penala, desi era esential si era obligata sa analizeze revenirile acestora din fata instantei:
”Se observa ca pagina 27 din hotarare este copiata din rechizitoriu, precizandu-se ca ‘in cursul anului 2015, dupa debutul cercetarilor in dosarul penal nr. 86/P/2015 la solicitarea acestui serviciu, (desi era vorba de Tribunalul Salaj) cauza aflata pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Zalau a fost inaintata in vederea reunirii la dosarul 86/P/2015”.
De asemenea, Curtea de Apel Cluj a mai retinut ca sentinta de la fond a judecatoarei Claudia Tomsa de la Tribunalul Salaj nu contine nicio referire la probele coroborate din care rezulta vinovatia inculpatilor si nici raportat la imprejurarea care impiedica achitarea acestora: “Aratarea in sentinta, in mod generic, ca vinovatia inculpatilor este dovedita, fara referire la apararile concrete ale acestora si la toate probele propuse, echivaleaza cu nemotivarea solutiei, caz de incalcare a dreptului la un proces echitabil”.
Pentru toate aceste motive, CA Cluj a decis rejudecarea procesului de catre Tribunalul Salaj. Interesant este ca dupa motivarea Curtii de Apel Cluj dosarul s-a reintors la Tribunalul Salaj, insa toti judecatorii s-au abținut, astfel ca a fost necesar ca tot Curtea de Apel Cluj sa desemneze o alta instanta egala in grad sa procedeze la soluționarea cauzei, in speta Tribunalul Bistrita-Nasaud.
Prezentam pasaje din decizia Curtii de Apel Cluj, pe care o atasam integral la finalul materialului:
“Ori, sub aspectul faptelor pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, Tribunalul Salaj, desi a administrat probe ce se impuneau pentru a clarifica daca faptele comise intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor deduse judecatii, nu a motivat deloc sentinta in privinta apararilor invocate de catre inculpatii BAICAN CLAUDIU LUCIAN si DAN RADU, desi inculpatul DAN RADU la pagina 639, volum IV instanta de fond a depus concluzii scrise de 100 de pagini, iar inculpatul BAICAN LUCIAN la pagina 617, volum IV instanta de fond a depus concluzii scrise si 47 inscrisuri emanate de la Reiffeisen Bank de 22 de pagini, critici care nu au fost avute in vedere si la care nu s-a raspuns de catre magistratul fondului. (…)
Intreaga sentinta a Tribunalului Salaj este o redare fidela a rechizitoriului, fara ca judecatorul de la fond sa mentioneze ca starea de fapt evocata de procurori si-o insuseste si devine si a instantei. Astfel, magistratul de la Tribunal a facut referire doar la declaratiile denuntatorilor din faza de urmarire penala, desi era esential si era obligat sa analizeze revenirile acestora din fata instantei, pentru stabilirea unei situatii de fapt corecte si a contributiei fiecarui inculpat la savarsirea faptelor deduse judecatii. (…)
Mai mult, desi avocatii inculpatilor au solicitat achitarea apelantilor pentru toate faptele deduse judecatii, in cuprinsul sentintei, judecatorul fondului are cateva fraze dedicate doar achitarii inculpatului Baican pentru infractiunea de spalare de bani, iar in privinta inculpatului Dan Radu sunt alocate zece randuri pentru inlaturarea unui act material al infractiunii de spalare de bani, lipsind cu desavarsire orice referire la cererile inculpatilor de constatare a lipsei vinovatiei lor in savarsirea infractiunilor de care sunt acuzati. (…)
Sentinta instantei de fond nu contine nicio referire la probele coroborate din care rezulta vinovatia inculpatilor si nici raportat la imprejurarea care impiedica achitarea acestora in baza art. 16 lit. b, c sau d Cod procedura penala. (…)
Era necesar sa se stabileasca, pe baza probelor certe, ca bunurile dobandite, detinute sau folosite provin din savarsirea de infractiuni si ca autorul cunostea aceasta imprejurare, nefiind suficienta simpla constatare ca cel de la care bunurile au fost dobandite este cercetat pentru savarsirea de infractiuni, iar autorul cunostea aceasta din urma imprejurare, elemente care nu au fost analizate de catre Tribunalul Salaj. (…)
Aratarea in sentinta, in mod generic, ca vinovatia inculpatilor este dovedita, fara referire la apararile concrete ale acestora si la toate probele propuse, echivaleaza cu nemotivarea solutiei, caz de incalcare a dreptului la un proces echitabil. (…)
Din sentinta Tribunalului Salaj si din sustinerea rechizitoriului rezulta ca pentru a se statua asupra vinovatiei inculpatului Baican in cazul infractiunii de spalare de bani s-au avut in vedere doar veniturile acestuia si ale sotiei sale, dar s-a omis a se scadea cheltuielile pe care fiecare familie le are cu cosul zilnic, intretinerea fiecarui membru al familiei, plata utilitatilor, astfel ca pentru o statuare corecta a activului si pasivului apelantului trebuiau stabilite: veniturile inculpatului din salariu si din orice alte surse, veniturile sotiei din salariu si din orice alte surse, ajutoarele primite din partea socrilor si parintilor. Din totalul veniturilor realizate trebuiau scazute cheltuielile cu intretinerea zilnica a membrilor familiei, cosul cotidian, plata cheltuielilor cu utilitatile, plata creditelor contractate si de abia din acele economii, sumele ramase, trebuiau efectuate calcule care sa invedereze daca era posibila cumpararea terenului si a materialelor de constructie aferente si efectuarea de depozite bancare. Prin urmare, modalitatea de calcul efectuata de acuzare si de catre magistratul fondului sunt eronate, aceasta conducand la o stabilire gresita a starii de fapt, neputandu-se avea in vedere doar veniturile realizate din salariu sau alte surse, care sunt superioare fata de banii ramasi in patrimoniul unei familii dupa scaderea tuturor cheltuielilor. De abia din sumele rezultate dupa plata tuturor cheltuielilor si a creditelor bancare contractate, din economii, trebuia verificat de catre procurori si judecator daca inculpatul Baican avea sau nu posibilitatea achizitionarii terenului, a materialelor de constructie si a efectuarii de depozite bancare”.