203.900 angajați avea Cluj-Napoca în anul 2018, din care mai bine de jumătate lucrează în sectorul de servicii. Sub-sectoarele dominante în mediul privat sunt cele conectate la fluxurile globale de externalizare (outsourcing & offshoring): Tehnologia informației & Comunicații, Servicii de Suport pentru Afaceri (Business Process Outsourcing, Shared Service Centers, Call Centers), Inginerie, Cercetare & Dezvoltare, arată rezultatele unui studiu publicat recent și realizat de Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.
În doar 10 ani numărul salariaților din toate aceste domenii a crescut de patru ori, creșterea cea mai accentuată a avut loc în sectorul tehnologia informației cu 22.600 de angajați în 2018.
Unul din cinci salariați din Cluj-Napoca face naveta înspre locul de muncă: 41.400 de persoane lucrează în Cluj-Napoca, însă nu locuiesc în oraș. Cel mai mare flux de salariați navetiști vine din primul cerc de comune din jurul orașului, în mod special din Florești. În această comună 86% din salariați fac naveta, raportat la persoanele de vârstă activă din localitate, iar 89% din fluxul de migrație este direcționat înspre Cluj-Napoca. Pe locul doi se află Baciu cu 51% din populația activă navetistă, iar pe locul trei Apahida cu 46%.
Conform documentului citat, orașe precum Cluj-Napoca, Iași și Timișoara concentrează în jur de 1,5 – 1,6% din populația României, în jurul a 330.000 de locuitori. Fiecare dintre aceste orașe concentrează între 2,9 – 3,8% din totalul managerilor și 3,2 – 3,8% din totalul specialiștilor din țară, adică dublu si uneori chiar triplu raportat la proporția orașului din totalul populației României.
În Cluj-Napoca, Iași și Timișoara cel puțin unul din trei salariați este specialist. Comparativ, Cluj-Napoca concentrează, atât proporțional din propria populație, cât și ca valoare absolută, cei mai mulți manageri și specialiști după București. Cea mai mare proporție a specialiștilor din Cluj-Napoca lucrează în sectoarele de externalizare (outsourcing & offshoring).
Proporțiile veniturilor din comerț și din servicii au crescut în mod semnificativ. Astfel, în anul 2018 au reprezentat 43,2% respectiv 28,4% din veniturile metropolitane agregate.
Proporția sectorului de construcții a rămas relativ stabilă în ultimi zece ani, având variații în jurul mediei de 10,2% din veniturile totale.
Industria este pe un trend descrescător, aici înregistrându-se o scădere de la 25,5% din veniturile totale în 2008 la 18,6% în 2018.
Sectorul de servicii a avut cea mai importantă creștere ca pondere în veniturile din economia locală. În ultima decadă, creșterea medie anuală a fost de 12,1%, iar veniturile s-au dublat. Valoarea nou creată în sectorul serviciilor a crescut de peste 3 ori în perioada analizată, astfel că, de la o pondere de 25% în totalul economiei, acesta a ajuns la peste 35%.
Studiul realizat de Universitatea Babeș-Bolyai arată că în Zona Metropolitană Cluj sunt localizate 21.200 de societăți comerciale. Densitatea firmelor este mare dacă ne raportăm la nivelul României.
La nivelul Zonei Metropolitane sunt 48,2 firme la mia de locuitori, mult peste media națională de 27,7 firme la mia de locuitori. În Cluj-Napoca, densitatea firmelor raportată la populație este identică cu media europeană de 53,3 firme la mia de locuitori.
În ultima decadă, media anuală a fost de 4.500 de firme noi în Zona Metropolitană Cluj. În medie, 77% dintre acestea au fost înregistrate în Cluj-Napoca. În ultimii zece ani, proporția medie de firme nou înființate la firmele existente a fost de 16%, mult peste media europeană de 9%. Aceste tendințe sugerează că regiunea a devenit un mediu favorizant economic, ca ecosistem de afaceri.