Printre casele clujenilor, de o lungă perioadă de timp, apar blocuri după blocuri. Sunt violate regulile urbanistice referitoare la regimul de înălțime și este violată și intimitatea locuitorilor în propriile curți și case. Clujenii care locuiesc la casă rămân încet, dar sigur și fără lumina soarelui, deoarece imobilele care ajung și la 10 etaje le umbresc locuințele.
Construirea blocurilor între case este o problemă veche de ani de zile. Autorizațiile de construcție au fost aprobate una după alta de către autoritățile locale și astfel s-a perpetuat un adevărat fenomen în Cluj-Napoca. Exemplele sunt nenumărate și au fost prezentate pe larg în presă, dar administrația publică locală a continuat să aprobe proiecte controversate. Un exemplu este cartierul Grigorescu, unde clujenii care au case în zonă sunt disperați din cauza blocurilor care apar, parcă, peste noapte. Un alt exemplu este strada Parcul Feroviarilor nr.12, o zonă preponderentă cu case. Consilierii locali au aprobat în luna mai a acestui an construcția a două blocuri cu două etaje plus un etaj retras. Zeci de vecini s-au opus și s-au arătat revoltați de acest demers, însă părerea lor nu a fost luată în considerare de către autoritățile locale. Locuitorii se tem că locuințele lor, multe dintre ele foarte vechi, se vor dărâma când va începe ridicarea blocurilor.
Arhitectul clujean Șerban Țigănaș spune că această „modă” a blocurilor construite între case a început în Cluj-Napoca în urmă cu foarte mulți ani și au existat perioade în care s-a construit masiv, dar și perioade în care autoritățile locale nu au avut chiar atât de mult zel când a venit vorba de semnarea autorizațiilor de construcție.
„Construirea neomogenă de locuințe colective intercalate cu cele unifamiliale, așa numitele în ultimii ani blocuri între case sunt o practică imobiliară de circa 100 de ani în Cluj. A avut momente de expansiune și perioade de discreție, în timp. A fost o formă de creștere a randamentului investițiilor în perioadele de creștere ale orașului, preponderent în zonele periferice, ocupate tradițional cu gospodării familiale sau case cu curte, prin înlocuirea lor cu construcții mai ample, cu mai multe unități de locuit, care vândute ofereau profit mai mare. S-a întâmplat între războaie și chiar și în perioada comunistă. Poate cel mai notoriu caz sunt blocurile din microcartierul cunoscut ca Anatole France, ridicat pe fundurile de grădini ale caselor din lotizarea Andrei Mureșanu de pe străzile Brașov și Anatole France, prin anii 70. Tot în Andrei Mureșanu, dar și pe apreciatele străzi Republicii și Pavlov, acum Cardinal Iuliu Hossu, au fost inserate blocuri pentru anumite categorii favorizate de regim, cărora ceilalți le spuneau ștabi”, a explicat Șerban Țigănaș.
Istoria blocurilor între case însă nu se oprește aici. După căderea comunismului, fenomenul a luat cea mai mare amploare și a ajuns la un nivel în care, consideră specialiștii, este necesar să fie stopat. Cererea de apartamente pe piață este foarte mare, motiv pentru care tot mai mulți constructori preferă să investească în blocuri și nu în case, asta datorită faptului că este mulți clujeni nu își permit să își cumpere un teren cu o casă. De asemenea, reglementările urbanistice sunt iarăși o cauză care trebuie luată în considerare.
„De ce între case și nu complet separat, ați putea întreba? Pentru că e mult mai ieftin să construiești mai aproape de centru și mai ales mai în zonele unde există deja infrastructură stradală și edilitară, chiar daca aceasta a fost realizată mai demult de către cei sau pentru cei care au construit acolo, înainte de expansiunea imobiliară, case pentru ei înșiși. A doua cauză a acestui fenomen este reglementarea urbanistică din PUG-ul pe care acum îl numim vechi, care a intrat în utilizare prin 1998. Aceasta permitea în majoritatea zonelor existente, dar și în cele noi, construirea între case și așa numite locuințe colective mici. La aceasta s-a adăugat și permisiunea prin PUG să se realizeze așa numitele centre de cartier, cu zone mixte și locuinte colective”, a mai spus Șerban Țigănaș.
Specialiștii însă spun că în viitorul apropiat, acest fenomen își va pierde din amploare și va ajunge să fie în cele din urmă oprit.
”Această nouă documentație a PUG Cluj este una dintre cele mai bune din țară, cred eu, și va ajuta la stoparea fenomenului. Încă un an sau doi vom vedea repercursiunile a ceea ce s-a întâmplat în perioada bum-ului imobiliar cu PUZ-uri, PUG-uri care nu au tratat toate carențele. Și atunci încă un an vom mai vedea aceste aspecte, dar apoi sper că nu vom mai avea de-aface cu acest fenomen”, a explicat arhitectul Claudiu Salanță.