Ziar de Cluj va prezinta in exclusivitate detalii socante despre sistemul bolnav si plin de indiferenta, ale carui carente au dus la moartea in bataie a unui copil de noua ani. Luca este plans de zeci de mii de clujeni. Insa multi fac greseala sa o injure pe mama criminala, ignorand faptul ca aceasta femeie a fost diagnosticata cu probleme psihice grave: retard mental, tulburari de comportament si tulburari de personalitate, care au dus la emiterea unui certificat de handicap pe numele criminalei.
Adevaratii vinovati pentru moartea acestui copilas stau pititi in ograda DGASPC si poate cea mai vinovata moral, caci profesional trebuiau altii sa se exprime, este Ioana Boldis, psiholog si consilier psiholog in cadrul institutiei.
Ioana Boldis nu pare sa fie o prostalaie oarecare. In 2 martie 2018, Ioana Boldis isi sustinea teza de doctorat „Tranzitia tinerilor din sistemul de protectie la viata independenta”, in cadrul Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala. Este foarte relevanta aceasta informatie, caci se poate lesne presupune ca doamna Boldis este de o competenta incredibila. Mai mult, doamna psiholog este si autorul unei carti scoase la editura Argonaut, care are la randul sau un titlu si o tematica relevanta: `Drepturile copilului. Perspective teoretice si aplicative. Ghid pentru specialisti`.
Din aceasta postura, de doctor in aceasta stiinta, de expert in psihologia copilului si mai ales in psihologia reintegrarii copiilor abandonati, pare incredibila superficialitatea cu care specialistul Ioana Boldis a tratat cazul femeii criminale cu superficialitate, in conditiile in care expertiza si raportul ei final au fost decisive in pronuntarea sentintei care a decis ca David si Luca pot fi integrati in familia „mamei originale”, copiii petrecand ani buni in familia unui asistent maternal ce locuia in judetul Cluj.
Doamna Boldis a avut-o sub stampila pe Sonia Alb! In raportul sau, marea specialista, doctor in psihologie, Ioana Boldis constata ca mama criminala are grave afectiuni psihice:
Mai mult, specialista in comportamentul copiiilor abandonati constata lucruri ingrozitor de periculoase despre relatia deosebita a mamei criminale cu baiatul cel mare, pe care nu l-a abandonat niciodata, spre deosebire de gemenii David si Luca pe care i-a aruncat imediat dupa nastere. Doamna psiholog constata si i se pare irelevant ca mama a dezvoltat o obsesie pentru primul copil, pe care il valorizeaza total diferit fata de gemeni si caruia ca prim copil ii permite orice sub explicatia ca la randul sau este bolnav psihic si ca boala, asa cum sustinea criminala in fata psihologului, este un argument foarte solid in a-i ierta copilului orice fel de actiuni.
„Sonia ALB face atribuiri pozitive fata de copilul pe care il are in ingrijire si conceptualizeaza intr-o maniera adaptiva comportamentele provocatoare ale acestuia „copilul nu e de vina, boala nu il lasa {sa fie cuminte}”. Aceasta este o premisa pozitiva pentru functionarea relatiei parinte-copil”, consemneaza Ioana Boldis in raport.
Consecinta acestei evaluari superficiale si a ignorarii unor detalii psihologice si psihiatrice importante o vedem in momentul uciderii lui LUCA, cand in referatul pentru arestare, procurorul de caz ne explica cu detalii socante cum a murit Luca. Luca a murit dupa opt ore de chinuri, fiind mai intali lovit de mama sa cu o coada de matura in cap, dupa care, la ordinul mamei fratele mai mare, preferatul ei, a fost rugat sa continue actiunile de lovire.
In marturia oferita anchetatorilor se mentioneaza inca un detaliu teribil. Preferatul mamei ii cere voie acesteia sa isi puna adidasii cu crampoane fiindca a obosit sa il loveasca cu picioarele goale pe fratele sau, iar mama accepta.
Ioana Boldis a avut in mana acest caz, iar din el, daca evaluarea ar fi fost facuta in mod obiectiv si nu fuserita, ar fi trebuit sa reiasa un refuz de integrare. Discutam in principal si de viziunea sociala mai larga pe care marea specialista Ioana Boldis trebuia sa o aiba asupra cazului: mama criminala pedala pentru reintegrarea gemenilor in familie, nu pentru ca o apucase subit dragostea pentru copii, ci pentru ca avea un interes material urgent si important pentru a-si consolida dosarul la primarie, in vederea obtinerii unei locuinte sociale. Iata cum doamna Ioana Blodis si-a pus palma in cur, cum se spune in Ardeal, si a semnat un raport de expertiza psihologica, protejandu-si fundul profesional prin sfaturi si recomandari.
Doamna Boldis afla prin interviul profesional pe care il ia mamei criminale, de care ea nu tine cont, o serie de informatii alarmante. Mama criminala ii recunoaste in fata ca datorita background-ului plin de violente fizice pe care ea l-a avut in copilarie, fiind la randul ei institutionalizata in casa de copii, gemenii David si Luca ii declanseaza o stare de disconfort si de agresivitate, actionand ca un trigger, ca un cocos de pistol, pentru impulsurile ei violente.
Sa stii tu asta ca psiholog specialist. Sa auzi tu asta din gura unui bolnav psihic declarat constatat si sa nu interzici reintegrarea copiilor? Ei bine, cat este de normala aceasta situatie? Mama mai recunoaste in fata psihologului, fapt consemnat in raport, ca are o afinitate speciala fata de copilul mai mare si ca nu suporta „sa se lege cineva de el”.
„De obicei comportamentele inadecvate par sa fie declansate de situatiile in care considera ca fiul sau (baiatul mai mare) a fost tratat inadecvat sau in care alte persoane ii refuza anumite servicii la care are dreptul (cognitii irationale in jurul temei legate de DREPTATE si cerinte ABSOLUTISTE)”, arata Ioana Boldis.
De ce era importanta aceasta marturie in corelatie cu alte aspecte si nuante, de exemplu ale bolii psihice de tulburare de comportament si personalitate? Aflam raspunsul in ziua crimei, cand mama, pentru o vina inchipuita a lui Luca, si-a facut din copilul mai mare un complice la crima: „Poti sa dai in el ca nu moare”.
Se scapa frumos de problema si recomanda:
