Organizația pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului, relativ recent înființată în Cluj-Napoca, se ocupă cu ceea ce îi spune chiar numele. Când există instituții ale statului specializate, întrebarea care se ridică este dacă era nevoie la Cluj de un ONG care, aparent, face ce ar trebui să facă instituțiile. Gruparea de voluntari însă nu preia din atribuțiile instituționale – ar fi și ilegal să o facă, ci supraveghează, sesizează și facilitează rezolvarea cazurilor unde autoritățile trebuie să intervină.
Într-un amplu interviu acordat pentru Ziar de Cluj, Claudiu Olenici, preşedintele Organizaţiei pentru Protecţia Mediului şi Combatarea Braconajului, a explicat de ce a considerat necesară înființarea acestei organizații, ce activități desfășoară și care sunt principalele probleme de mediu ale Clujului, constatate de activiști pe teren.
Ziar de Cluj: De ce ați considerat necesară înființarea Organizației pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului?
Claudiu Olenici: Inițial am făcut parte din Asociația Națională de Combatere a Braconajului și Poluării, cu sediul principal în Maramureș. Are grupuri, filiale în mai multe județe, este un ONG destul de vechi care s-a făcut cunoscut la nivel local în acele județe prin acțiunile foarte dese și foarte concentrate asupra prevenirii braconajului piscicol în special. Sigur, au mai fost și alerte legate de poluare, au fost apariții publice și legate de braconaj cinegetic sau de alte incidente din această zonă, dar în special pentru asta era cunoscută organizația.
La Cluj am vrut să facem un grup care să conțină, pe lângă acest obiect de activitate, și partea de protecție a mediului, în sensul larg. Adică, s-ar putea să ne extindem spre domeniul silvic, la un moment dat, să ținem cont de lucrările care se efectuează în ape, de exemplu cazul recent cu Someșul, și alte cazuri au fost, și cu excavațiile de la Tarnița, și acolo o lucrare ilegală, care nu este poluare neapărat. Și atunci nu are sens acest termen de poluare în obiectul de activitate. Sau uneori mergeam la anumite probleme legate de incendii de vegetație, de deșuri, de altceva, și ni se spunea că ce legătură are antipoluarea cu asta, cu focurile sau cu apele.
Pe lângă partea de protecție a mediului, am înglobat și partea de protecție a animalelor în sens mai larg, și nu doar de protecție a vânatului. Adică, a braconajului cinegetic.
Și atunci am încercat să oferim, pe aceste 3-4 canale de acțiune, canale care își au un ecou în teren efectiv, și partea de educație. Și aici se referă nu doar la a le spune oamenilor pe Facebook că vedeți că nu e prea bine treaba aia, ci efectiv de a merge în școli, a organiza cu copiii ieșiri pe teren, a opri la poarta cetățeanului care vezi că a făcut nu știu ce în curte, care nu e la locul lui, de exemplu, aprind deșeuri, sau aceștia care au aprins toată primăvara câmpuri întregi, nici acolo nu era normal! Îl vezi că se pregătește să aprindă sau îl vezi că încă răul nu a fost făcut, bun, te oprești, îi spui, și aia e o parte de educație. Sau, am mers cu Jandarmeria la activități de prevenire și de verificare în ce privește picnicul. Să nu lase oamenii gunoi, să nu facă foc în pădure, sau, dacă făceau deja, îi sancționau, îi avertizau, după caz, cum era. În general, oamenii au cam înțeles, erau locuri de foc nepermise, dar mai vechi, nu a fost nimeni absurd, deci nu suntem nici genul de milițieni, să dăm cu parul sau cu gura, că ce putem noi să facem? Nu putem să impunem noi sancțiuni, ci să îi educăm, dar care erau nesimțiți sau care se vedea că fac asta cu intenție, sigur, din partea noastră era toată disponibilitatea să fie sancționați respectivii și am făcut demersuri pentru asta.
Ziar de Cluj: Câți membri aveți?
Claudiu Olenici: Putem să spunem 10 membri, nu știu foarte exact dacă au mai depus 2 sau 3 persoane în ultima lună formulare de înscriere, un alt coleg s-a ocupat de asta, și urmează să îmi expună situația.
Ziar de Cluj: Cum vă desfășurați activitățile?
Claudiu Olenici: Fie mergem, documentăm singuri respectivele nereguli care ne sunt semnalate sau pe care chiar noi le vedem, ulterior trimitem mailuri, petiții către instituții sau sunăm direct de acolo la 112 sau la instituțiile respective. De exemplu, vedem ceva în Cluj, sunăm la Poliția Locală, vedem undeva pe un câmp, sunăm la Jandarmerie, sau, dacă nu ține de ei, sunăm la primăria de acolo, poate că avem contact cu cineva sau poate direct la 112.
Altă modalitate de a desfășura acțiuni sunt cele pregătite. Știm despre o situație, încercăm, în decurs de câteva zile sau chiar de pe o zi pe alta să aducem cu noi, să ieșim pe teren, Poliția sau Jandarmeria, în principiu. Cam acestea ar fi instituțiile cu care ieșim mai mult. Cu Garda de Mediu avem o relație mai la distanță, ei nici nu ies în modul ăsta, nu am văzut nicio mare deschidere în partea asta. Am mai și discutat informal unele aspecte, așa am crezut că o să fie și la Apele Române, însă am rămas cu discuția inițială.
O altă modalitate ar fi cea prin care mergem noi și facem singuri pânde, să zicem, când suntem sesizați sau ni se semnalează ceva. La telefon, online, pe pagini, nu contează, un coleg află de la un prieten de-al lui că se întâmplă ceva în neregulă, încercăm unul dintre noi să ne mobilizăm. De multe ori mergem și nu prindem nimic, alteori prinzi ceva când treci pe acolo întâmplător, deci nu există o regulă. Așa e și la Poliție, până te sună și până te deplasezi, chiar dacă ai făcut-o în 3 minute, omul e plecat de acolo. Și, din nou, aici chemăm autoritățile dacă e necesar. Noi nu avem, sigur, drept de a legitima persoane, de a sancționa și alte lucruri care se pot interpreta, dar considerăm că suntem un câine de pază, suntem un urmăritor mai vigilent, un urmăritor mai interesat decât un cetățean oarecare, care poate nu își permite, nu are curaj, experiența necesară să știe unde să acționeze, cu cine să ia legătura, ce să facă și, tocmai din acest motiv, noi am încercat să stabilim aceste legături, să avem autoritățile mai aproape puțin, cu un centimetru. Decât să dăm în instituții, uite, nu se face nimic. Au și ei anumite motive uneori, logistice sau de altă natură, dar, din păcate, vedem și noi cu ce probleme se confruntă din cauză că nu pot să fie omniprezenți și pentru că, de multe ori, legea nu e în favoarea ta.
Ziar de Cluj: Cum vă finanțați activitatea?
Claudiu Olenici: În mare parte, din păcate, trebuie să spunem, și în acest an, din contribuția membrilor proprii, iar, într-o altă măsură, destul de redusă, din partea donatorilor, fie că sunt acele formulare de impozit, de direcționare, fie că sunt mici sponsorizări de la persoane, simpatizanți, foarte puține persoane care au o afacere mică proprie și ne direcționează, tot așa, acel impozit pe venit, o parte din el. Sunt sume, de multe ori, de ordinul a sute de lei, deci nu ne ajung nici pentru combustibil, pentru deplasarea într-o lună de zile. Sunt poate destul de mulți urmăritori totuși, fiind o asociație nu foarte veche, și care s-a implicat în foarte multe probleme ale comunității clujene și nu numai, și din alte județe învecinate s-a întâmplat să fie evenimente pe care să le semnalăm sau să ne ocupăm și, totuși, contribuția publicului larg este una extrem de redusă, dar oamenii au așteptări foarte mari. Poate unii ne percep, sigur, ca instituție. Da, și numele, într-adevăr, poate sună mai serios și nu am vrut să-i zicem nici Ala Bala Portocala, Protejați Pământul, Salvați Planeta sau mai știu eu cum, și am ales acest nume, sigur, derivat din asociația menționată inițial. De fapt, am fost reorganizați la începutul acestui an ca un ONG de sine stătător, cu personalitate juridică proprie, pe județul Cluj, și am intrat, am ales și ca fondator și ca membrii, inițial, persoane care ne-au fost alături în ultimul an de zile, asta pentru a ne fi mai ușor să ne gestionăm aici. Poate e nevoie de semnat niște documente, de contabilitate proprie, de încasat aceste donații și alte lucruri și mai apăreau, sigur, neplăceri, când aveam nevoie de trimis ceva în alt județ, nu se întâmplau lucrurile la timp ș.a.m.d., era o birocrație poate inutilă.
Ziar de Cluj: Sunteți un ONG, deci nu sunteți reprezentanți ai statului. În ce mod vă permite legea să acționați, în scopul protecției mediului și al combaterii braconajului, ce pârghii legale aveți la dispoziție?
Claudiu Olenici: Nu suntem abilitați decât să observăm, să verificăm de la distanță anumite situații și să alertăm organele competente. Asta poate orice cetățean să o facă, însă noi încercăm să o facem la modul mai organizat, cât mai constant și cât mai adânc în problemă. Pentru că, până cunoști o problemă, poate că îți ia luni de zile sau necesită o experiență să te plimbi un pic pe la niște instituții și abia apoi să ajungi la o concluzie pentru tine. De multe ori, lucrurile sunt ambigue, răspunsurile venite te dezorientează și nu mai știi dacă instituția chiar nu poate să facă ceva sau undeva, în lege, mai dedesubt, există ceva care nu permite și, într-adevăr, persoana respectivă are motivele să îți dea acel răspuns evaziv sau să îți respingă anumite probe despre o situație, pe motivul că nu sunt suficiente sau nu are atribuții. Aici sunt foarte multe dezamăgiri și cu timpul am ajuns pe unele să le cunoștem. Dar, e vorba și de o… nu neapărat rea-voință din partea autorităților, ci efectiv o motivație de natură obscură pentru care nu sunt luate măsuri sau efectiv nu ni se răspunde la petiții sau se intervine la fața locului și nu se întâmplă nimic ulterior.
Aș vrea să insist pe partea de activism și de schimbări în ce privește legislația și aplicarea legilor. Aici ne dorim să fim mai prezenți și să suplinim poate lipsa mijloacelor, pe care unele ONG-uri poate le au, sau autorități, efectiv. De exemplu, autoritatea nu poate trimite un om nu știu în ce parte. Eu, ca cetățean, pot să mă duc acolo să observ, să trimit acele dovezi. Legea nu se poate aplica pentru că nu am voie să ies din mașina Poliției decât doi pași. Am înțeles. Eu ca cetățean am o sculă, mă uit cu binoclul, tu nu ai dotarea respectivă poate și vin eu cu informația respectivă. Asemenea resurse putem să punem și noi la dispoziție uneori. Că sunt informații, că sunt oameni, martori, chiar și dotări uneori. Nu are mașină de teren Poliția Locală. Bun! Eu am o mașină de teren, bineînțeles, din multele sponsorizări primite, și mă duc până nu știu unde pe un drum mai dificil.
Pe partea asta de activism avem discuții cu diferite medii, nu neapărat cu parlamentari sau cu primari sau cu politicieni, cât și cu reprezentanți din alte ONG-uri, cu instituții specializate, ca să schimbăm ceva în legea respectivă sau să venim noi cu insistențele și cu experiența de pe teren, că trebuie schimbat acel lucru.
Ziar de Cluj: Aveți la profil, pe pagina de Facebook a organizației, o poză cu mașina Jandarmeriei. Cum decurge colaborarea organizației cu această instituție și cu celelalte instituții ale statului, care este mecanismul de acțiune, cum procedați?
Claudiu Olenici: Jandarmeria a fost, probabil, prima instituție cu care am colaborat și cu care am ieșit pe teren cel mai mult, de la începutul activității, de acum un an și câteva luni, până în prezent. Este o colaborare bună, sunt prompți de fiecare dată, atunci când nu au efective sau anumite situații nu permit intervenția, se discută aspectele respective și avem justificările din partea lor fără a bănui că e vreo lipsă de interes acolo. Am făcut destul de multe ieșiri în care am prevenit și am avertizat cetățenii asupra unor nereguli care se săvârșeau în acel moment sau se puteau întâmpla. Am avut și activități de planificare asupra unor aspecte la care dețineam poate noi mai multe informații în ce privește organizarea unor activități de off-road sau aveam mai multe contacte în anumite domenii și am încercat să le furnizăm instituției.
La fel, în cazurile cu animale sălbatice rănite sau care sunt puse în pericol sau pun în pericol sănătatea sau siguranța cetățenilor, discutăm și, pe cât posibil, este o comunicare bidirecțională. Nu ne dorim să încărcăm instituțiile, oricare ar fi ele, cu petiții, cu telefoane, cu intervenții inutile, dar, când vedem că nu există sprijin și comunicare de niciun fel, la niciun nivel din acele instituții, atunci ajungem la concluzia ca nu se dorește colaborarea cu societatea civilă acolo sau efectiv nu se dorește a deranja anumite persoane, firme, municipalități ș.a.m.d.
Putem spune că avem o colaborare bună și cu Poliția Locală Cluj-Napoca, cu multe persoane din departamentul de Protecția Mediului și cu agenții de la secțiile de poliție sau de ordine publică ne-am intersectat și am conlucrat foarte bine, am avut, de asemenea, intervenții și schimburi de informații în ce privește intervenții comune, animalele sălbatice ajunse în municipiu, unele rănite, accidentate, altele care doar necesitau preluarea și transportarea la Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul USAMV sau în centre specializate de recuperare. USAMV este principalul centru și este un partener al nostru neoficial, dar e un partener, până în acest moment, constant și, din păcate, a și fost nevoie de sprijinul lor foarte des în ultima perioadă.
De asemenea, încercăm să popularizăm, să mediatizăm toate evenimentele majore, care au animale sălbatice implicate, pentru a ști cetățeanul ce să facă, unde să sune, cum să intervină el sau să nu intervină spre salvarea acelui animal și spre a fi el, în primul rând, în siguranță. Aici ne referim la animalele rătăcite și la accidentele rutiere.
Ar mai fi colaborarea cu Poliția, cu IPJ, cu biroul de Protecția Animalelor, deși a fost inițial mai greoaie comunicarea și nu am observat o intenție clară de a rezolva împreună unele situații sau de a contribui cu anumite resurse pe care le aveam, în ultima perioadă putem spune că lucrurile au început să meargă mai bine, ne dorim să fie cetățenii informați și aici despre ce obligații au, iar dacă nu se conformează și refuză în mod sistematic să asigure bunăstarea animalelor, nu ne putem dori decât sancționarea lor. Sunt campanii gratuite de sterilizare, este ajutor din partea comunității și a altor ONG-uri și nu prea se dorește, în general vorbind, acest lucru, de către cetățeni.
Ar mai fi colaborarea cu Garda de Mediu, dar mai mult la nivelul de trimitere de petiții acolo, trebuie să recunoaștem. Nu am avut intervenții pe teren.
Ar mai fi intervenția împreună cu Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ, pentru a identifica și a lua măsurile legale, respectiv deschiderea unui dosar penal pentru o persoană care a capturat și deținut ilegal păsări sălbatice, ar mai fi de menționat o colaborare bună, cea de la Agenția pentru Arii Protejate Cluj, care își dorește să amplaseze mai multe panouri de informare în siturile protejate, în perioada următoare. Sunt mulți biologi, profesori, experți, medici veterinari cu care colaborăm, care fac parte dintr-o instituție sau care sunt efectiv particulari sau dintr-un ONG.
Ar mai fi Garda Forestieră, și acolo sunt oameni cu care am discutat probleme punctuale, tehnice, oamenii au fost deschiși, au stat, poate, 3-4 ore la discuții.
Mai colaborăm cu câteva primării, foarte puține, din județ, dar colaborarea cu Jandarmeria dorim să o scoatem în față ca un exemplu. Inspectoratul Județean de Jandarmi Cluj este un exemplu și pentru celelalte instituții și sperăm ca lucrurile să se miște accelerat acolo unde stagnează în acest moment.
Noi cunoaștem deficitul de personal al instituțiilor, nu îi scuzăm, dar, unde se vrea, se face ceva. Cât de cât! Se mișcă! Pe sistemul acesta practic putem sumariza totul: cu cine colaborăm și am reușit să comunicăm și să facem efectiv lucruri împreună, acolo am și avut deschidere.
Ziar de Cluj: Care sunt problemele pe care le-ați constatat până acum la nivelul județului Cluj și al municipiului Cluj-Napoca? Ce acțiuni ați întreprins în scopul rezolvării acestor probleme și care au fost rezultatele?
Claudiu Olenici: Problemele de poluare cu deșeuri solide, lichide, în ape, problemele de lucrări ilegale care afectează mediul, fie în ape, fie în zone naturale. Ca să luăm un exemplu aproape de Cluj, Pădurea Făget, Hoia. Câini lăsați liberi, de exemplu, în Borhanci, Făget, care provoacă și accidente, și efectiv atacă alte animale sau animalele de interes cinegetic, căprioare, iepuri ș.a.m.d. Foarte mulți clujeni s-au plâns de câini ciobănești sau nu numai, lăsați liberi, de exemplu, în zona livezii din Borhanci. În Hoia, cam la fel. Deci, practic, toată zona periferică. Deci, protecția animalelor și, în sens mai restrâns, a animalelor sălbatice.
Am susținut proiectul de lege, de fapt l-am inițiat, putem să spunem, împreună cu deputatul Radu Molnar, pentru interzicerea utilizării de petarde de către populație, ceea ce provoacă atât accidente și neplăceri pentru cetățeni, pur și simplu majoritatea dintre noi suntem exasperați de pocniturile interminabile din perioada sărbătorilor și nu mai vorbim de partea de bunăstare a animalelor de companie, care stau ascunse cu săptămânile, efectiv nu mai ies din ascunzători, nu mănâncă, refuză să iasă afară, să își facă nevoile, nu pot să doarmă, le provoacă boli psihice și tulburări. Și sunt câteva cazuri pe care le știm direct, în care au murit de infarct, de boli de inimă. Deci, poate că unele sună nu pe placul tuturor și aici, dacă tot am spus despre factorul politic, sigur că noi avem colaboratori aproape în toate formațiunile mai mari, partidele mai importante. Însă cine e dispus să colaboreze și să preia anumite inițiative e binevenit! Nu contează din ce partid și chiar le spunem unora, uitați, asta fac cu cineva din alt partid sau despre asta aș vrea să discutăm cu altcineva, deci aici nu prea e loc de… simpatiile personale, sigur, există, cu unii colaborăm mai bine și de unii tragem mai mult, dar, până la urmă, ne interesează aici să facem o treabă împreună. Sunt persoane mai directe, mai dure, cu care colaborăm mai bine, decât cu alte persoane care nu fac aproape nimic și stăm și ne întâlnim pe la cafele și nu reușim să scoatem la capăt o colaborare.
În Cluj ne confruntăm nu doar cu vânzători de pătrunjel și cu băbuțe și cu persoane care nu își spală parbrizul sau mai știu eu ce alte lucruri se mai reproșează Poliției Locale sau Poliției, ci efectiv sunt probleme de mentalitate, mici sau mari, care, adunate, dau peisajul pe care îl vedem în jur. Nu neapărat trebuie să mergem la periferia orașului, să vedem grămezile de moloz, grămezile de deșeuri menajere, vedem în Cluj că pute efectiv Pârâul Popii, pârâul care trece prin Grădina Botanică. E și rușine pentru un oraș care se compară cu Barcelona și mâine poate și cu New York, să aibă dejecții pe râul care trece prin mijlocul Grădinii Botanice, de la deversările fără fosă septică ale unor proprietari din zona respectivă. Asta e valabil și la Făget, asta e valabil în Mănăștur, e valabil în Borhanci, e valabil cred că pe orice pârâu și vedem pe Canalul Morii foarte multe gunoaie, deșeuri solide, vedem de multe ori apă colorată în alb sau cu hidrocarburi sau cu ulei, cu carburant pe pârâul Morii, așa ceva de unde să vină dacă nu din oraș sau din vecinătatea imediată? Lucruri care pot fi controlate și aici nu de către Poliția Locală, care nu vine să meargă pe urma dârei de ulei neapărat, ci prin controale ale municipalității, ale Primăriei la acești deținători, și ale Gărzii de Mediu, în paralel, în subsecvent, pentru că municipalitatea trebuie, în primul rând, să facă, și abia apoi Garda de Mediu să se asigure că aceste lucruri sunt făcute. Deci, aici aș vrea să insist, pe lucrurile care se întâmplă în buricul târgului, pe Canalul Morii și pe celelalte cursuri de apă. Vedem, de asemenea, foarte multe mașini care preiau deșeuri sau moloz și le duc în locuri necunoscute. Pentru asta trebuie să găsim niște soluții. Le duc în niște locuri pe care, sigur, le vedem ulterior, dar la momentul respectiv nu ne dăm seama și aici Poliția Locală pot să vă asigur că face tot ce ține de ea. Sunt persoane cu care am colaborat, am trimis petiții, am avut efectiv sesizări clare cu persoane cu mașini de acest tip care au dus moloz și s-a făcut tot ce s-a putut pentru identificarea lor, în măsura în care ajută și legea și HCL-ul.
Trebuie să ne gândim la spațiile verzi din oraș și aici vedem că tăiem 100 de copaci și plantăm unul cu tam-tam, cu panglici, cu hârlețe în mână, cu primii gospodari care plantează și gospodarii care taie nu se mai văd. Avem, sigur, firme ale Primăriei, angajate contractoare ale Primăriei, care au ciopârțit efectiv pomii și arborii decorativi din jurul blocurilor. A fost o postare a noastră care a atras foarte multă atenție și foarte multe frustrări din partea cetățenilor. Foarte mulți s-au plâns că și în jurul blocurilor lor se întâmplă aceste toaletări în batjocură efectiv. Mai sunt și alte probleme. Problema cu câinii lăsați liberi, problema cu construcțiile ilegale care apar ca ciupercile după ploaie, știm, de exemplu, pe centura Floreștiului câteva din asemenea construcții, și nu mă refer la șantierul unde au fost și proteste, ci la construcții care există deja de mult timp. Mă refer la construcții din Pădurea Făget, gunoi depozitat și în Hoia, chiar și în zona rezervației, a sitului Natura 2000, off-road, și aici vreau să insist, off-road ilegal în situl Natura 2000 Făget și în pădurile învecinate, poluarea aerului prin aceste incendii mici sau mari de deșeuri vegetale din curte, de deșeuri de altă natură, de resturi din construcții și mai sunt.
Ziar de Cluj: În ce mod afectează mediul lucrările ample care se efectuează acum în albia râului Someș, în interiorul municipiului Cluj-Napoca?
Claudiu Olenici: Lucrările de pe Someș afectează, din punctul nostru de vedere, foarte grav ceea ce a mai rămas din fauna piscicolă și nu neapărat faptul că se efectuează acele excavații în acest moment, dar, în general, situația Someșului este una foarte serioasă, știm despre poluarea cu deșeuri care vine de la Florești, am ridicat această problemă la Apele Române, la Garda de Mediu, la Primăria din Florești, și ni s-a spus că e o problemă socială acolo, faptul că respectivii cetățeni continuă să arunce gunoi, nu poate fi stopat deocamdată, nu pot fi controlați sau supravegheați. Ceea ce este absurd. Primăria, în primul rând, din Florești, ar trebui să monitorizeze zona foarte clar, noi ne-am oferit să facem asta, nu s-a dorit, nu s-a văzut interes din partea lor, am fost descurajați, am fost chiar oarecum intimidați să mai postăm despre zona respectivă și, într-adevăr, nu am mai avut, au fost incidente când am postat faptul că au aprins acele deșeuri, am participat la o acțiune de ecologizare prin membrii și voluntarii noștri acolo la Florești, Primăria nici măcar nu ne-a mulțumit pentru așa ceva. Ulterior nu am mai revenit asupra situației, neavând niște evenimente, incidente, iar situația de fapt o și cunoaștem, e tot acolo, în orice zi putem să postăm despre asta. Până nu o să găsim o altă ieșire din situație, nu văd ce aș putea să propun aici.
Problema apoi cu albia și cu malurile, care considerăm că afectează fauna sălbatică, afectează și acei copaci crescuți pe malul apei, care probabil se vor regenera în zeci de ani, afectează pur și simplu betonul care se toarnă și s-a turnat deja, de exemplu, în zona Sălii Sporturilor. Aceste lucrări nu sunt făcute după un plan și un studiu de impact asupra locului, dacă nu asupra mediului și a viețuitoarelor, în sens mai larg. Nu știu și aici care a fost motivul tăcerii atâtor instituții care, până la începerea lucrărilor, nu au cerut aceste lucruri și de-asta am început noi să săpăm, să ne băgăm nasul aici și să investigăm mai mult ce se întâmplă acolo și care sunt avizele și autorizațiile emise.
Foto: USAMV Cluj, Facebook OPMCB