Procurorul militar Alexandru Lascu de la Parchetul Militar Cluj – fost şef interimar al Secţiei militare a DNA în mandatului fostuli şef DNA Crin Bologa – a fost trimis în judecată disciplinară de Inspecţia judiciară (IJ) pentru„desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului”, potrivit unui comunicat de presă al IJ. Potrivit acestei noi Poliții politice din acesrât regim Iohannis, care în curând va fi de tristă pomenire,
„Fapta procurorului LASCU ALEXANDRU LIVIU de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, la data sesizării delegat în funcția de procuror șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, care, în zilele de 21.10.2021, 6.03.2023 și 17.04.2023 a distribuit pe pagina personală de Faceebok Liviu Lascu trei articole de presă cu temă politică, la primul din ele adăugând și un comentariu propriu, întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare justificate de către inspectorii judiciari”.
Procurorul Lascu se face vinovat de delict de opinie pentru că a postat pe Facebook editoriale ale jurnalistei Ioanei Ene Dogioiu în care aceasta critica faptul că fostul şef al DNA Crin Bologa nu a mai fost propus pentru un nou mandat în fruntea parchetului anticorupţie şi se exprima critic la adresa şefului statului Klaus Iohannis şi a actualului şef al DNA Marius Voineag (vezi articolele aici şi aici.)
Magistraţi hărţuiţi de Inspecţia Judiciară pentru delict de opinie
În septembrie anul trecut, Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a respins în unanimitate sesizarea Inspecției judiciare privind sancţionarea disciplinară a cinci judecători pentru delict de opinie în cazul cunoscut sub numele de „Justice Leaks”. Ulterior, Inspecţia Judiciară a atacat decizia CSM la Înalta Curte şi a pierdut definitiv.
Judecătorii Dragoş Călin, Cristi Danileţ, Alina Gioroceanu, Laurențiu Grecu şi Anca Codreanu au fost hărțuiți mai bine de un an după ce discuţiile libere ale acestora pe un forum intern au fost făcute publice. Inspectorii le-au reproșat magistraților că au făcut politică și că au avut aprecieri negative la adresa unor instituții precum CCR. IJ s-a autosesizat după ce, într-o publicație, au apărut fragmente din discuțiile de pe „Forumul magistraților”, un grup de Facebook care adună aproximativ 2.000 de judecători și procurori din toată țara.
Inspecția judiciară a întocmit acțiuni disciplinare și împotriva altor judecători pentru delict de opinie. A fost cazul judecătoarei de la Bihor, Crina Muntean. Ea a fost suspendată timp de 6 luni din magistratură de Secția pentru judecători a CSM, dominată de gruparea Savonea, ca urmare a unei acțiuni disciplinare demarate de IJ, după ce a dezvăluit într-un interviu rețelele de interese din magistratura din Bihor.
Judecătorul Danileț a fost, de asemenea, sancționat de Secția pentru judecători a CSM cu diminuarea salariului cu 5 la sută, timp de 2 luni, pentru o postare pe Facebook în care denunța atacurile PSD la adresa Justiției. Sancțiunea aplicată de CSM ca urmare a acțiunii disciplinare a IJ a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorul Cristi Danileţ a fost exclus de 3 ori din magistratură pentru postări pe Tiktok, a fost suspendat din funcţie, însă a câştigat în instanţă în toate cele 3 cazuri.
Şi judecătoarele Curţii de Apel Bucureşti, Daniela Panioglu şi Nadia Guluţanu, au fost excluse de 4 ori din magistratură pentru diverse presupuse abateri disciplinare, dar au câştigat definitiv în instanţă. Ele au acum pe rolul CSM un al cincilea dosar disciplinar.
Procurorul militar Bogdan Pîrlog: „Deţin recordul în Europa cu 19 acţiuni disciplinare împotriva mea”
Inspecţia judiciară a exercitat acţiunea disciplinară pentru delict de opinie în cazul „Justice Leaks” şi faţă de procurorul militar Bogdan Pîrlog, prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. Pîrlog a avut în total 19 dosare disciplinare: 9 dintre ele au fost respinse definitiv de CSM şi Înalta Curte, 2 sunt respinse de CSM, alte 4 sunt suspendate şi încă 4 sunt pe rolul Secţiei în materie disciplinară pentru procurori a CSM.
„Deţin recordul în Europa cu 19 acţiuni disciplinare exercitate împotriva mea. Următorul clasat este un polonez cu 15 dosare disciplinare, dar la ei Inspecţia Judiciară a fost desfiinţată aşa că nu are cum să mă mai prindă din urmă”, a declarat Pîrlog pentru G4media.ro
Ce spun Comisia europeană şi CEDO
Într-un răspuns transmis Asociației Forumul Judecătorilor din România, Comisia Europeană a atras atenția că normele privind libertatea de exprimare a magistraților cu privire la organizarea și funcționarea sistemului judiciar, precum și normele aplicabile conversațiilor private trebuie luate în considerare de Consiliul Superior al Magistraturii.
”Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței sistemului judiciar, îi revine răspunderea de a lua în considerare normele privind libertatea de exprimare a magistraților cu privire la organizarea și funcționarea sistemului judiciar, precum și normele aplicabile conversațiilor private”, se arată într-un răspuns transmis de secretariatul general al Comisiei Europene către Asociația Forumul Judecătorilor din România.
”Am fost informați că Inspecția Judiciară a inițiat o procedură disciplinară în legătură cu scurgerile de mai sus și a solicitat suspendarea dvs., precum și a altor doi judecători, din funcțiile dvs. până la finalizarea investigației disciplinare. În contextul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) și al Raportului privind statul de drept, Comisia va continua să monitorizeze aceste aspecte. Rapoartele anterioare MCV au identificat riscul utilizării subiective a procedurilor disciplinare împotriva magistraților”, se mai arată în răspunsul Comisiei Europene.
CEDO protejează libertatea de exprimare a magistraţilor
Fostul președinte al Curții Supreme a Ungariei, Andras Baka, a reclamat la CEDO că i s-au încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare. Pe 23 iunie 2016, Curtea de la Strasbourg i-a dat câştig de cauză lui Baka şi a condamnat Ungaria la plata către acesta a unor despăgubiri de 100.000 de euro. Baka s-a plâns de încălcarea libertăţii sale de exprimare (articolul 10 din Convenţie). El a susţinut că a fost înlocuit din funcţie la mijlocul mandatului, în 2012, din pricina atitudinii sale critice față de reforma Justiției din Ungaria după revizuirea Constituţiei de către partidul lui Viktor Orban, FIDESZ.
Andras Baka a invocat articolul 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi a susţinut că încetarea mandatului de preşedinte al Curţii Supreme nu a putut fi contestată la o instanţă internă, adică exact ce reclamă şi Kovesi, potrivit deciziei CEDO în cauza Baka vs Ungaria.