CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR), Vasile Godîncă-Herlea, a avut o prezentare interesantă în debutul conferinței ”Tendințe actuale în procedura insolvenței”, arătând și comentând grafice cu statistici despre scăderea numărului de dosare de insolvență din ultimii ani.
”Am zis să vă prezint o lucrare în cifre, din dorința de a răspunde la întrebarea unde suntem cu insolvența și încotro ne îndreptăm? Știm cu toții că insolvența scade, dar cât scade ea?
Dacă ne uităm la sursa UNPIR, numărul de dosare scade de la an la an, începând cu 2013, cu aproximativ 13%. De la peste 40.000 de dosare în lucru în 2013 la peste 25.000 dosare în 2016.
Nu m-ar înspăimânta foarte tare această cifră, însă următoarea mă înspăimântă mai mult, ca practician în insolvență, care muncesc și trăiesc din această industrie, anume societățile intrate în insolvență în 2014-2016. Numărul de dosare admise începând cu 2014 scade cu 50 la sută pe an.
De la 20.000 de dosare suntem undeva la 6.000 de dosare în septembrie 2016. De ce zic că mă înspăimântă această cifră? Pentru că primul grafic îmi arată dosare în lucru din anii 2012-2013, iar acest slide îmi arată ce se va întâmpla cu dosarele în lucru pe anii următori.
Care ar fi explicațiile scăderii numărului de dosare? Ar fi și creșterea economică, deși unii spun că nu este sustenabilă această creștere, că este artificială, încurajată de un consum artificial. Ar mai fi după alții și noua lege a insolvenței care este destul de prohibitivă în procedură prin acele praguri instituite la debitori și prin faptul că după deschiderea procedurii, debitorii sunt amenințați cumva cu niște controale fiscale și atunci sunt descurajați să-și ceară insolvența.
Cauza adevărată, zic eu, o vedem din acest tabel (sursa Coface). Uitați-vă din ce sunt compuse cele 20.000 de dosare care au intrat în 2014 și 10.000 dn 2015. Două treimi sunt companii fără situații financiare, fără activitate sau cu cifră de afaceri sub 100.000 de euro.
Ce înseamnă asta? Că pe lângă insolvențele adevărate, în această perioadă a avut loc și un efect de curățare a pieței. În perioada de boom au fost foarte multe companii micuțe înființate și care au rămas în nelucrare. Acestea au ieșit de pe piața și așa se explică că numărul de insolvențe scade vertiginos.
În cazul companiilor cu cifre de afaceri peste 500.000 de euro, numărul de dosare de insolvență scade, dar mai puțin”, a spus Vasile Godîncă.
CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania a mai arătat că, în cazul companiilor mari, sunt mai puține intrate în insolvență, dar cu impact mai mare în economie: ”Ce mai observăm de pe acest chart este faptul că cele 176 de companii intrate în insolvență în 2016 au active imobilizate aproape egale cu cele 341 din 2014. Ce înseamnă asta? Că sunt mai puține companii, însă gradul de complexitate și mărimea lor este mai mare. Prin urmare, impactul în economie este mai mare.” Numărul de angajați afectați de intrarea lor în insolvență, 26.000, înseamnă totalul locurilor de muncă din Turda.
Cum arată zonal numărul de dosare
La Cluj, de la 578 de companii în insolvență în 2014 ajungem la 221, adică mai puțin de jumătate.
”Se arată un blue ocean, adică insolvența persoanei fizice”
”Clujul are o scădere mai micuță. Așa se explică de ce unii spun că vin colegi de prin jur și ne iau dosare. Păi da, pentru că la ei a scăzut numărul de dosare mai mult și vin unde piața e relativ mai bunicică.
Vestea bună e că nu totul scade în insolvență. Sunt și chestiuni care cresc, anume numărul de practicieni în insolvență crește (zâmbește). În 2013, am avut 549 societăți profesionale, în 2016 avem 700 de societăți. Cabinete individuale, de la 1372 la 1489.
Ca o concluzie parțială vizavi de această situație, observăm faptul că piața insolvenței persoanelor juridice se îngustează destul de mult, companiile sunt tot mai mari, iar practicienii sunt tot mai mulți.
În marketing se vorbește de ”red ocean” și ”bleu ocean.” Oceanul înroșit înseamnă o piața super concurențială. în timp ce oceanul albastru înseamnă o piața nouă cu posibilități înfinite. Dacă e să transpunem în insolvență, red ocean e insolvența persoanei juridice, în timp ce se arată un blue ocean, adică insolvența persoanei fizice, care ar putea să complinească scăderea numărului de dosare.
Cât e de blue ocean această promisiune la persoana fizică? În primul rând, insolvența persoanei fizice va fi împărțită de patru categorii de profesii juridice: avocați, notari, executori judecătorești și practicieni în insolvență. La nivel de onorarii, nu se știe, dar au fost câteva propuneri când s-au întâlnit aceste profesii la nivel înalt, ceva de genul 100 și 500 de lei pe lună onorariu fix și un 5% din recuperarea de creanțe, din distribuirea de sume către creditori. Cam aici o să se învârtă ceea ce înseamnă piața insolvenței persoanei fizice.
Ce înseamnă în număr de dosare? Încerc să speculez și eu, iar pentru această speculație m-am uitat un pic la ziare, anunțuri. În februarie 2015, înainte de adoptarea legii, viceguvernatorul BNR, citând CSM, zicea că o să fie peste 1 milion de dosare. Adică o să avem de muncă fraților! La nivel de mărime a sumelor care se învârt la masa credală, Asociația Română a Băncilor spunea că 3,5 milioane lei o să fie afectați.
Ne-am uitat un pic în jur, la ce s-a întâmplat la țările din jurul nostru în ce privește insolvența persoanei fizice. În Cehia, legea a intrat în vigoare în ianuarie 2008, numărul de dosare e mic la început și crește treptat pe măsură ce legea devine mai cunoscută, se cizelează un pic, lumea capătă încredere și numărul de dosare crește. în perioada cea mai înaltă, 2013-2014, în Cehia existau 27.857 dosare. Populația Cehiei e jumătate față de cea a României. Înseamnă că la noi ar trebui să fie spre 60.000 de dosare, într-un an când legea este deja cunoscută.
În Germania, legea e din 1999, la fel: la început dosare puține și cresc pe parcurs. În 2009 sunt 100.000 la o populație de 81 milioane. Raportat la Germania am avea 25.000 de dosare.
Franța, lege din 1989, în 2009 vârf 189.000 dosare la populație de 60 milioane. Dacă ne-am gândi la Cehia și Franța, ne-am învârti la 50-60.000 dosare.
SUA și Canada au legea din 1900 și 1919 și cultura consumatorului e alta. În Europa, sunt 1-3 dosare pe mia de locuitori, în SUA peste 5 la mia de locuitori”, a prezentat Godîncă.
Acesta a amintit că înainte de intrarea în vigoare a legii dării în plată, se estima 900.000 beneficiari și că până acum sunt 4.000 de solicitări din care 3.700 contestate, precizeaza Clujust.
”Ce ar trebui să facem, în funcție de cine suntem? Dacă aș fi o societate mare de insolvență, aș începe să mă uit la costuri. Dacă aș fi un cabinet individual sau o socetate mică, la fel m-aș uita la costuri și aș zice cred că ar trebui să ne asociem, să creștem logistica și să începem să accesăm dosarele mari. La nivel individual, nu pot să fac Hidroelectrica sau Hidroserv. Sau, uitându-mă la insolvența persoanei fizice, aș citi legea aia și aș învăța-o din scoarță în scoarță și aș începe să strig în piață eu sunt cel mai mare specialist în insolvența persoanei fizice și m-aș axa în direcția aia.
Dacă aș fi judecător la Curtea de Apel, aș sta flexat căci începe să scadă numărul de dosare de insolvență. Dacă aș fii la Tribunalul Specializat, nu e nici bine, nici rău, ies unele, intră altele. Dacă aș fi la Judecătorie, aș transpira pentru că, pe lângă numărul mare de dosare care sunt, vine încă un grad de încărcătură și vă spun eu că insolvența este de pe altă lume față de ce ați lucrat până acum”, a conchis CEO-ul CITR, Vasile Godîncă-Herlea.