Universitatea Babeş-Bolyai a formulat, în data de 7 noiembrie 2016, o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, Premierului României şi europarlamentarilor români din Parlamentul European, cu privire la finanţarea şi susţinerea activităţilor de cercetare, în numele şi pentru păstrarea competitivităţii academice româneşti.
Conform acestei scrisori deschise, „în trecut, competiţiile academice organizate la nivelul Comisiei Europene (de ex. în Programul Cadru 7/FP7) au pornit de la principiul echitabil, după care cei care câştigă într-un program să se bucure de aceleaşi beneficii, indiferent de unde provin (ex. vestul sau estul Europei). Într-adevăr, aria internaţională a cercetării şi educaţiei este una globalizată, astfel încât cheltuielile academice în cercetarea de vârf (de ex. preţurile cărţilor, taxele la conferinţe şi cursurile de formare etc.) sunt aceleaşi.
Contractul cadru folosit în programul Orizont 2020 a venit cu precizarea neechitabilă ca salariile din granturile câştigate prin competiţie la nivel european să se raporteze la funcţia de bază a cadrului didactic/de cercetare (interpretare coroborată şi de răspunsul ANCSI nr. 3659/29.09.2016 la adresa transmisă de UBB în luna iulie 2016, prin care se solicita clarificarea articolelor Contractului cadru). În consecinţă, veniturile din granturile europene se reduc drastic (de ex. până la 31 RON/oră pentru un profesor din UBB şi 15 RON/oră pentru un lector din UBB). Altfel spus, deşi câştigăm aceeaşi competiţie, calitatea aurului din medaliile primite este diferită! Atenţie, nu vorbim aici de fondurile europene structurale şi de coeziune, unde scopul nu este în primul rând susţinerea excelenţei, ci a dezvoltării, iar competiţia se organizează în ţară şi, aşadar, este normal să se încadreze la referinţele financiare locale. Vorbim despre competiţii care îşi propun să susţină excelenţa şi competitivitatea, organizate prin unităţi ale Comisiei Europene şi al căror discurs public sugerează că toţi câştigătorii sunt trataţi similar, ca europeni.
Schimbarea din programul Orizont 2020 are trei consecinţe nefaste, cu efect imediat asupra mediului academic românesc:
• Cadrele didactice/cercetătorii cu granturi în derulare doresc să le mute la universităţi din vestul Europei;
• Cadrele didactice/cercetătorii care au câştigat granturi europene nu doresc să le contracteze şi/sau caută să le mute în vestul Europei;
• Cadrele didactice/cercetătorii performanţi din universităţile româneşti aplică în competiţii europene prin universităţi din vestul Europei.
Asistăm aşadar la un fenomen de brain drain („migrare a creierelor”), iar în aceste condiţii nu mai poate să fie vorba de reducerea inegalităților la nivel european, ci, dimpotrivă, de accentuarea lor.”
Europarlamentarii clujeni au aflat de scrisoarea deschisă a reprezentanților UBB prin intermediul Ziar de Cluj
Ziar de Cluj a trimis solicitări către toate facultățile din cadrul UBB, pentru a îi întreba pe reprezentanții acestora dacă și cum se reflectă la nivelul fiecărei facultăți aceste inechități enunțate în scrisoarea deschisă a UBB, care sunt granturile europene în care sunt implicate cadrele didactice/ cercetătorii din fiecare facultate și modul în care noile reglementări vor afecta procesul de cercetare derulat în cadrul fiecărei facultăți, dacă cadrele didactice/ cercetătorii cu granturi în derulare doresc să le mute la universități din vestul Europei, dacă cei care au câștigat granturi europene nu mai doresc să le contracteze sau dacă au tendința de a aplica cu precădere în competiții europene prin universități din vestul Europei, dacă noile reglementări au dus sau vor duce la un fenomen de ”brain draining” și la accentuarea inegalităților la nivel european.
De asemenea, Ziar de Cluj a trimis textul scrisorii deschise și europarlamentarilor Daniel Buda și Norica Nicolai pentru a îi întreba cum comentează problemele anunțate în scrisoarea deschisă a UBB și care sunt demersurile pe care, în calitate de europarlamentari, doresc să le întreprindă pentru rezolvarea acestei probleme.
Singurii care au răspuns solicitării Ziar de Cluj au fost europarlamentarii Daniel Buda (puteți citi luarea de poziție a europarlamentarului Daniel Buda aici) și Norica Nicolai. Cu toate că au trecut 5 zile de la trimiterea solicitării, niciunul dintre reprezentanții facultăților clujene nu a răspuns până la ora publicării acestui material, o atitudine reprezentativă pentru universitarii clujeni care sunt închiși într-un turn de fildeș din care refuză orice fel de comunicare. A trebuit ca Ziar de Cluj să le trimită textul scrisorii deschise europarlamentarilor pentru ca aceștia să afle de acest demers, după cum ne-a informat Roxana Nica, asistenta Noricăi Nicolai, care a manifestat o atitudine deschisă spre rezolvarea problemelor enunțate de către reprezentanții UBB, reprezentanți care, în loc să-i informeze direct pe europarlamentari asupra dificultăților cu care se confruntă, preferă să posteze pe site-ul UBB scrisori deschise, în speranța că cineva le va citi, că presa le va remite mai departe, spre luare la cunoștință, celor vizați.
Informată de Ziar de Cluj, Norica Nicolai a luat poziție în cadrul Comisiei Europene în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă sectorul cercetării din România
Roxana Nica, asistenta europarlamentarului Norica Nicolai, ne-a mulțumit, în numele doamnei Norica Nicolai, că i-am atras atenția asupra scrisorii reprezentanților UBB, de care europarlamentarul a luat cunoștință prin intermediul Ziar de Cluj, transmițându-ne declarația dânsei și textul întrebării scrise depuse ieri, 14 noiembrie, la Comisia Europeană:
„Doamna Nicolai vă mulțumește că ne-ați atras atenția acestei scrisori care nu a ajuns la noi direct, ci via Ziar de Cluj. Vă transmit declarația dânsei și textul întrebării scrise depuse în data de 14 noiembrie:
«Am transmis o întrebare către Comisia Europeană, cu solicitare de răspuns scris, prin care am atras atenția asupra faptului ca executivul european a făcut un set de modificări la programul Orizont 2020 care descurajează competitivitatea între cercetătorii europeni, defavorizându-i pe cei din țările cu salarii mai mici, în principal pe cercetătorii români.
Voi urmări subiectul și, în funcție de răspunsul primit de la CE, voi avea discuții cu reprezentanții executivului european care monitorizează programul Orizont 2020, cu persoanele ce se ocupă de acest dosar în cadrul Reprezentanței României pe lângă UE, pentru a forța obținerea unei derogări, care este cea mai rapidă și sigură variantă de rezolvare a problemei.
Îmi exprim speranța că, în același timp, Guvernul României va face demersurile necesare, cu scopul de a spori șansele de succes ale acestei inițiative pornite de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și care este esențială pentru atragerea de fonduri europene în sprijinul cercetării românești.»”
Vă redăm mai jos textul întrebării adresate de către europarlamentarul Norica Nicolai Comisiei Europene:
„Având în vedere că domeniul cercetării științifice din UE, finanțat prin programul Orizont 2020, își va atinge obiectivele doar dacă are la bază principiul competitivității între cercetătorii din statele membre;
Luând în considerare faptul că amendarea recentă de către CE a articolului 6, în sensul raportării plății cercetătorilor ce obțin granturi la salariul primit în funcția lor de bază creează inegalități, provoacă migrarea «creierelor» dinspre țările cu salarii mici spre țările cu salarii mai mari și descurajează practic centrele universitare situate în Estul Europei să depună proiecte,
Vă întreb:
Are în vedere CE acordarea unei excepții pentru România în privința principiului raportării plății cercetătorilor la salariul lor de bază, în cazul în care a primit sau va primi o solicitare din partea Guvernului României, așa cum a făcut în privința altor țări din Estul Europei și în ce condiții? Poate CE să aducă o interpretare mai clară a prevederilor din legislația ce stă la baza Orizont 2020, astfel încât plățile cercetătorilor să poată fi făcute conform legislației din SM? Cum își propune CE să reducă inegalitățile dintre SM, în condițiile în care plățile făcute din anumite fonduri europene sunt raportate la salariile de bază ale celor ce le derulează?”
Foto: pressalert.ro