Numai în anul 2015, s-au înregistrat nouă milioane de decese în întreaga lume din cauza poluărilor, rezultă dintr-un raport publicat în The Lancet, potrivit www.thenational.ae, citat de BBC.com.
Supunem acest raport atenției decidenților județului Cluj – celor care au ascuns rezultatele unui raport de impact de mediu din 2009 care demonstrau legătura directă dintre rampele de gunoi de la Pata Rât și incidența crescută a bolilor letale din localitățile Sânnicoară și Apahida – , din cauză că și acesta atrage atenția că:
“Cele mai multe dintre aceste decese au fost cauzate de boli non-infecţioase legate de poluare, cum ar fi boli de inimă, accident vascular cerebral şi cancer pulmonar.”
Conform acestui raport, “cel mai mare factor de risc este poluarea aerului” care “a contribuit la 6,5 milioane de decese premature”. În raport sunt incluse ca poluatori ai aerului și surse exterioare precum arderea gazelor, cărbunilor și a lemnelor în gospodării! Sper că realizați ce poluare și ce efecte nocive au produs desele incenderi de la Pata Rât!
Și avem 1,8 milioane de decese numai din poluarea apei. Sper că nu este cazul să vă reamintesc câtă poluare cu levigat s-a produs pe pârâul Zăpodie! Pârâu despre care țin să vă reamintesc că este trecut în toate situațiile de urgență ale ISJU Cluj drept pârâul care se revarsă la fiecare ploaie. Unde se revarsă? Peste gospodăriile celor din aval de Pata Rât, ale celor din Sânnicoară și Apahida.
Revenind și corelând informația din raportul celor de la The Lancet cu informațiile din dositul raport din 2009 de la CJ Cluj, remarcăm firul roșu al bolilor letale cu care au fost cadorisiți clujenii din Sânnicoară și Apahida: boli de inimă, accident vascular cerebral şi cancer pulmonar (priviți graficile și, dacă aveți obraz, cutremurați-vă!).
“În studiu, la capitolul Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației apar câteva statistici de la Direcția pentru Sănătate Publică Cluj. Acestea arată că în Sânnicoară și Apahida cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleași boli în Someșeni au un trend descrescător.
Pe o distanță de 10km dintre Someșeni și Apahida aflate în aceași vale a Someșului dinamicile de evoluție a bolilor se schimbă cu 180 grade. Linia de demarcație e scurgerea Pata Râtului în Someș, între Someșeni și Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someșeni e în amonte.
Pata Râtul curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida, și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când pute a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo.
Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?
Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că în 2009
-plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de alertő
-în mai puncte de măsurare seleniul depășea chiar și pragurile de intervenție
-miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar și pragul de intervenție
Și totuși, studiul menționat concluzionează că „modelele statistice nu au pus în evidență nicio corelație semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanțelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compusi organici volatili, formaldehida) și frecvența afecțiunilor cronice în aria de influență a obiectivului”.
Contrariat, am început să caut mai multe date. Am găsit în Strategia de Dezvoltare a Clujului evoluția bolilor menționate pe județul Cluj. Statistica arată că trendul de creștere a bolilor din Sânnicoară și Apahida este peste media județeană.
M-am consultat cu statisticieni și toxicologi. Aceștia mi-au spus că doar toxicitatea nu ar putea explica variații atât de brutale cum apar în statisticile DSP. Someșeni e mai spre urban, Sânnicoară și Apahida e mai rural. Populația are o altă structură, adresează bolile diferit, capacitățile de diagnosticare diferă. Rigoarea științifică cere ca aceste aspecte să fie luate în considerare când se compară cifrele. Și se impun mai multe studii.
De acord. Numai că între timp, timpul trece. Din 2009 au trecut opt ani în care CMID nu s-a făcut niciodată, în schimb materialul toxic în deal s-a tot acumulat și scurs la vale. Poluarea în aer, apă, și sol a crescut. Și deja în 2009 arăta rău.
Și să nu ne prostim. Viitorul în care CMID o să fie gata nu e previzibil. Nici măcar instalația infinit mai simplă – stația de filtrat levigat nu se vede nici măcar la orizont, deși deadline-ul e în 12 octombrie.
Ce s-a scurs în sol în 20 ani e bun scurs și n-o mai scoate nimeni. Aia rămâne acolo și ne otrăvește cu zilele.
Nu cred că suntem în ceasul al 12-lea. Cred că de fapt ceasul s-a oprit, și noi trăim și murim într-un al doisprezecelea ceas atemporal, permanent.
Așa că până murim, avem tot timpul, nu? Da. Dar aș propune ca măcar să nu stăm.
Așa că. Distinse autorități publice.
1. Care este toxicitatea aerului, apei și solului, măsurat până în Apahida? Cum se corelează acestea cu apariția bolilor cronice în zonă?
2. Care este corelația dintre bolile acute și incendii? Se poate afla ușor.
3. Cum afectează valorile astronomice de toxicitate sănătatea celor 1.500 cetățeni români care stau în imediata apropiere a Rampei?” (sursa: Szakats Istvan, pagina de Facebook)
Fotocredit imagini: Szakats Istvan