Cluj-Napoca este orasul paradoxurior. In ultimii zece ani s-a construit enorm, cu sau fara autorizatie. In ultmii zece ani s-au construit mii de apartamente si sute de strazi au aparut la periferia cartierelor traditionale ale orasului. Niciuna dintre strazile noi din municipiul Cluj-Napoca nu a fost preluata, de mai bine de un deceniu, in patrimoniul Primariei. Cine este responsabil de mizeria prin care mii de oameni merg si vin de la serviciu pentru ca strazile nu le sunt asfaltate, cine este responsabil cand copiii celor care platesc impozite merg la scoala pe strazi fara iluminat public sau cand salvarea nu poate ajunge pe strada acoperita de zapada?
Zilnic curg plangerile cetatenilor la adresa administratiri publice locale. Locuitorii municipiului isi doresc ca strazile pe care locuiesc sa fie asfaltate, dotate cu iluminat public modern, sa aiba canalizare, si nu in ultimul rand, acum in prag de iarna, sa fie deszapezite. Primaria uita ca mii de clujeni isi platesc impozitele degeaba si invoca de fiecare data ca nu poate interveni pentru asfaltare, deoarece strazile sunt domeniu privat. Singura strada cat de cat conforma si care se incadreaza in hotararea de CL din 2010 prin care sunt luate in patrimoniu caile de acces auto este strada Edgar Quinet.
“Hotararea 62/09.03/2010 privind trecerea terenurilor din proprietate privata cu destinatia drum in proprietatea publica a municipiului Cluj-Napoca stabileste conditiile conform documentatiei de urbanism aprobate. Astfel drumul propus trebuie sa respecte conditiile impuse prin documentatiile aprobate si vizate spre neschimbare. Se va prezenta cartea funciara in care sa fie inscris drumul propus si documentatia cadastrala aferenta. Se va intocmi proces verbal de trasare a drumului propus conform documentatiei cadastrale avizate. Va fi intocmit actul de donatie in forma autentica de catre proprietari”, se arata in textul hotararii prin care drumurile private pot fi trecute in patrimoniul public.
Cu toate ca hotararea consiliului local a fost aprobata in urma cu mai bine de cinci ani, nici pana in prezent dintre sutele de strazi aparute peste noapte in ansamblurile de locuinte nou construite nu a trecut nici macar una in domeniul public. Inainte de aceasta reglementare, strazile private puteau fi preluate de Primarie printr-un simplu act de donatie.
Reprezentantii primariei arata cu degetul spre proprietarii de imobile care sunt obligati sa se ocupe de toata documentatia necesara transferului de proprietate, inclusiv costurile aferente. Acesta pare sa fie principalul motiv prin care Edgar Quinet, spre exemplu, strada pe care locuiesc sute de familii, nici pana in prezent nu a fost preluata de catre Primarie.
“In ultimii 10 ani, din cate avem informatiile, nu a fost preluata nicio strada in patrimoniul municipalitatii. A fost reglementata procedura prin HCL-ul din 2010, iar proprietarii au obligatia sa se ocupe de toata documentatia si sa suporte cheltuielile aferente. Noi nu putem sa facem nimic pentru ca sunt multe cazuri in care strazile respective nu sunt conforme. Nu au latimea necesara, in cazul in care sunt infundate nu au punct de intoarcere. Din aceasta cauza nu pot fi asfaltate, nu putem introduce mijloace de transport, nu putem introduce iluminat public etc. Salubritatea si deszapezirea o suporta individual proprietarii strazilor in cauza. Au fost multe cazuri in care in loc sa plateasca documentatia necesara pentru ca noi, municipalitatea, sa putem sa preluam strazile respective proprietarii au preferat sa isi asfalteze singuri. Au fost si cazuri in care din cauza neintelegerilor dintre vecini drumurile nu au putut fi donate catre Primarie”, au afirmat reprezentantii Biroului Mass Media.
Un aspect pe care reprezentantii Primariei uita sa il precizeze este acela ca, potrivit actelor de autorizare emise, orice constructie trebuie sa respecte avizele. Acest lucru implica si caile de acces la locuinte, cai de acces care in foarte multe din cazuri nu au fost conforme in teren cu ceea ce era frumos prezentat pe plansele avizate. Cu toate acestea multi constructori au reusit sa intabuleze apartamentele si sa le vanda ulterior celor care si-au dorit o locuinta noua sau mai spatioasa. Intrebarea care se pune este: unde erau cei de la urbanism cand marii dezvoltatori imobiliari au vandut parcari cu CF pe drumurile de acces, cand au aparut blocurile intre case sau cand singura cale de acces la un imobil a fost blocata de o sentinta judecatoreasca definitiva cum este cazul celor care locuiesc pe strada Metes.