Peste 100 milioane euro a alocat Guvernul Ungariei, anul trecut, pentru organizații maghiare din România. Totul a fost pecetluit printr-o Hotărâre de Guvern adoptată în ultimele zile ale anului 2017. Cea mai mare parte din sumă, respectiv 90 milioane euro, a primit-o Eparhia Reformată din Ardeal. Aceste fonduri urmau să fie cheltuite pentru diferite programe, achiziții imobiliare și mobile, precum și pentru cheltuieli curente de funcționare. Capii Bisericii Reformate din Ardeal țin la secret orice informație referitoare la banii primiți de-a lungul anilor din partea Guvernului Ungariei, la modul cum au cheltuit 90 milioane euro într-un an. Motivul invocat este acela că Biserica Reformată nu este o organizație neguvernamentală și așadar nu intră sub incidența Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. De asemenea, banii din Ungaria pe care i-a primit Biserica Reformată nu intră sub incidența aceleiași legi.
Într-un răspuns la solicitarea Ziar de Cluj, conducerea Eparhiei Reformate din Ardeal ne-a transmis 4 motive pentru care consideră că nu este treaba noastră și nici a cititorilor să aflăm cum au fost cheltuiți cei 90 milioane euro.
Redăm mai jos răspunsul complet:
Eparhia Reformată din Ardeal nu cade sub incidența Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public pentru următoarele motive:
1.Persoane supuse obligației furnizării de date în conformitate cu Legea nr. 544/2001 modificată și completată sunt autoritățile și instituțiile publice, societățile comerciale și cele asimilate care se află sub controlul statului și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică.
Conform art. 2 din Legea nr. 544/2001:
a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici.
Registrul Național al Organizațiilor Neguvernamentale menținută de Ministerul Justiției nu enumeră culte recunoscute ca fiind organizații neguvernamentale. Lista conține numai asociații, fundații și federații.
2.Biserica Reformată din România este un cult religios recunoscut, având statut religios determinat prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Situația este identică pentru toate structurile bisericești cu sau fără personalitate juridică.
3.Toate cultele recunoscute, inclusiv Biserica Reformată sunt de drept considerate ca fiind de utilitate publică, dar prin niciun act normativ nu se impune statutul de organizație neguvernamentală , prin urmare Eparhia Reformată din Ardeal nu are obligația de a comunica informații în baza Legii nr. 544/2001.
4.De asemenea, administrarea resurselor financiare publice (bugetare), în concepția Legii nr. 544/2001 se referă la fonduri publice din România și nu la resurse financiare primite din donații, sponsorizări și finanțări din orice alte surse. De altfel, orice resursă financiară a Bisericii Reformate este primită și folosită în strictă concordanță cu reglementările legale, cu normele interne bisericești și în realizarea valorilor creștine ale bisericii noastre.
În urmă cu câteva săptămâni, Ziar de Cluj semnala faptul că nu se știe pe ce sunt cheltuiți acești bani. Am sperat totuși la o deschidere mai mare din partea Bisericii Reformate, dar se pare că există un zid foarte gros între Biserică și mass-media când vine vorba despre întrebări care nu sunt pe placul capilor bisericii. Atunci scriam că nu există nicio logică în alocarea respectivelor fonduri pentru biserică și pentru organizații pentru că nu este clar pentru ce proiecte sunt cheltuiți acei bani. În timp ce unele proiecte sunt denumite clar, cum ar fi de exemplu renovarea castelului Banffy din Bonțida sau echipele de fotbal din Ținutul Secuiesc, cele mai mari sume ajung către episcopi, fundații și instituții de învățământ. Nu se știe pe ce cheltuiesc aceste entități banii veniți din Budapesta.
Citește și:
Nici Guvernul Ungariei nu are o deschidere spre comunicare mai mare decât Eparhia Reformată din Ardeal. Într-un răspuns la solicitarea Ziar de Cluj, am fost trimiși să ne plimbăm pe un site în limba maghiară. Adică, să ne descurcăm cum putem dacă nu suntem vorbitori de limba maghiară pentru că varianta în limba engleză a site-ului nu funcționează.
De pe http://bgazrt.hu aflăm că finanțarea pentru maghiarii din România se face prin Fondul Bethlen Gabor compania non-profit Bethlen Gábor Alapkezelő Zrt. Fondul Gábor Bethlen este un fond separat de stat care are ca scop promovarea realizării obiectivelor strategiei naționale de politică a guvernului maghiar. Sarcina sa principală este de a oferi burse pentru promovarea prosperității individuale și comunitare, a creșterii materiale și intelectuale a maghiarilor care trăiesc în străinătate și pentru a-și păstra cultura. Sarcina sa este de a opera un sistem de aplicații transparent pentru utilizarea și plasarea eficientă a granturilor. Prin activitățile sale, managerul de fond contribuie la consolidarea conștiinței naționale la nivel național și la menținerea relațiilor maghiare-maghiare.
Cert este că și anul acesta, vor fi oferite fonduri pentru maghiarii din România. A fost lansat deja anunțul pentru depunerea cererilor de finanțare.