Katalin Novák va efectua miercurea viitoare o vizită oficială la București, în urma unei invitații din partea președintelui României, Klaus Johannis, informează Magyar Nemzet. Potrivit sursei citate, Klaus Iohannis ”nu susține aspirațiile de autonomie ale maghiarilor, ci subliniază necesitatea unei mai bune cooperări între maghiarii și românii din România ca fiind ”singura soluție pentru România”.
- Publicația pro-guvernamentală de la Budapesta scrie că, ”pe lângă întâlnirea bilaterală, președintele ungar va fi primit de premierul român Nicolae-Ionel Ciuca, de președintele interimar al Senatului, Alina-Stefania Gorghiu, și de președintele Camerei Deputaților, Ion-Marcel Ciolacu.
De asemenea, Katalin Novák are programate întâlniri cu Hunor Kelemen, președintele Alianței Democrate Maghiare din România (RMDSZ) și viceprim-ministru al României, precum și cu alți miniștri ai RMDSZ din guvernul român.
Ultima întâlnire oficială la nivel prezidențial în capitala României a avut loc în urmă cu 12 ani, în 2010, dar întâlnirea din 7 septembrie va fi a treia oară când președintele ungar se întâlnește cu omologul său român în cele patru luni de la învestirea sa.
Aceștia s-au întâlnit la summitul de la București al statelor membre NATO din Europa Centrală și de Est, așa-numitele Nouă de la București, în iunie, iar după summitul regional NATO au avut o întâlnire bilaterală, una individuală.
Prima deplasare în străinătate a lui Katalin Novák după învestirea în funcție a fost la Varșovia, urmată de o vizită privată în Transilvania, la mijlocul lunii mai, la invitația Diecezei Reformate din Transilvania, unde s-a întâlnit cu Hunor Kelemen, și în Nagyenyed, unde a dezvelit placa comemorativă a Casei Episcopale împreună cu episcopul Béla Kató și a vizitat Colegiul Bethlen Gábor.
Președintele a participat, de asemenea, la ceremonia de sfințire a bisericii din Magyarlapád, județul Alba, și a dezvelit statuia în mărime naturală a prințului Gábor Bethlen în Gyulafehérvár, cu ocazia Zilei Unității Reformate Maghiare.
Klaus Johannis, candidatul Alianței Creștin Liberale, o coaliție formată din Partidul Național Liberal și Partidul Democrat Liberal (PNL), a câștigat alegerile prezidențiale din 2014.
Zecile de mii de protestatari nemulțumiți de proasta organizare a votului pentru cetățenii români din străinătate s-au transformat în sărbătoare. Și-a suspendat calitatea de membru de partid după alegerea sa ca președinte, dar simpatiile sale politice rămân clare.
În 2019, el a fost reales președinte al țării, acum în culorile PNL, după ce în 2014 a obținut primul mandat.
Președinția sa s-a axat pe lupta împotriva corupției și pe consolidarea funcționării sistemului judiciar, pe o politică externă transatlantică și europeană angajată și pe „relații puternice și speciale” cu Republica Moldova.
Deși el însuși a criticat legea ucraineană a educației în 2017, de la începutul războiului ruso-ucrainean, România a dus o politică externă clară și fermă antirusească și pro-ucraineană, strâns aliniată la curentul transatlantic și european.
Acesta nu susține aspirațiile de autonomie ale maghiarilor, ci subliniază necesitatea unei mai bune cooperări între maghiarii și românii din România ca fiind „singura soluție pentru România”.
În 2020, însă, nu a ezitat să joace „cartea maghiară”, pe care a văzut-o ca pe o modalitate de a slăbi poziția Partidului Social Democrat din România (PSD).
În 2021, România a fost al nouălea cel mai important partener comercial al țării noastre, ocupând locul trei la exporturi și al doisprezecelea la importuri. Având în vedere cifrele din 2021, am atins niveluri fără precedent în ceea ce privește importurile, exporturile și fluxurile comerciale.”
sursa foto: https://www.presidency.ro/