Situaţia delicată, inclusiv (și mai ales) din punct de vedere electoral a deşeurilor menajere din comuna Floreşti a ajuns să fie aprig dezbătută chiar şi în cadrul şedinţelor interne ale PNL Cluj unde liderii Emil Boc şi Daniel Buda i-au cerut socoteală primarului Horia Şulea pentru faptul că populaţia comunei este obligată să stea luni la rând cu gunoaiele neridicate. Cei doi i-au cerut, în săptămâna premergătoare alegerilor, ca problema să fie rezolvată în regim de urgenţă.
Ziar de Cluj a scris despre mult dorita capitalizare a firmei Quatro Eco Salub şi de dorinţa primarului Horia Şulea de a deţine majoritatea acţiunilor în societate astfel încât, la transformarea în SA, comuna Floreşti să obţină peste 51 de procente, ceea ce îi va oferi posibilitatea de a controla firma. În acest sens ne-am interesat şi am luat legătura şi cu specialişti în materie de drept comercial şi administrativ, care să ne clarifice paşii legali în vederea capitalizării firmei Quatro Eco Salub.
Aceștia au avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări: Este considerat sau nu ajutor de stat capitalizarea firmei Quatro Eco Salub şi dacă trebuie acordul de principiu al Consiliului Concurenţei. Care sunt paşii pe care treuie să îi facă cele 4 primării acționare în Quatro Eco Salub?
Ziar de Cluj a sintetizat răspunsurile primite:
“Trebuia făcut un raport prin care să dovedeşti faptul că aportul de capital îţi va aduce un plus, adică îmbunătăţeşte condiţiile firmei şi profitul firmei va fi mai mare din acest aport de capital. Trebuie să existe această cauzalitate. Nu trebuie avizul concurenţei în acest caz însă trebuie, în cazul în care se fac acea schemă de ajutor de stat, pe ajutorul de până în 200.000 de euro. În acest caz trebuia făcut proiectul şi trimis la Consiliul Concurenţei şi să primească avizul. La aportul de capital îţi trebuie acel studiu de oportunitate prin care să arăţi faptul că vei avea profit”, susțin specialiștii.
Consilierii locali au fost puşi în faţa faptului împlinit. Ei au fost puşi să voteze un proiect de majorare de capital fără a vedea actele firmei. Specialiştii au explicat pentru cititorii Ziar de Cluj că infuzia de capital poate fi folosită pentru plata datoriilor curente, dar pentru votul unui asemenea proiect consilierii locali trebuie corect informaţi. Lucru pe care, iniţiatorul proiectului, primarul Horia Şulea nu l-a făcut, motiv pentru care o parte dintre aleşii locali ai comunei nu au susţinut iniţiativa primarului sau s-au obţinut.
“Un asemena proiect nu ar tebui votat de către consilieri dacă nu are toate documentele ataşate. Ceea ce dorsc ei prin această infuzie de bani este formrea unui capital de lucru. Un capital circulant. Nu există o prevedere legală care să îţi interzică să foloseşti capitalul social şi la chestia asta. Depinde de justificare. Dacă banii aceia sunt folosiţi într-un anumit termen de timp, faci şi nişte investiţii, nu ai nicio problemă. Nu exisă nicio lege care să îţi interzică să foloseşti capitalul social să îţi plăteşti datoriile”, susțin specialiștii.
De la înfiinţarea Quatro Eco Salub în urmă cu 7 ani resturile menajere de la centrul Comercial Polus/Vivo nu au fost ridicate de căre societat. Conform legii, singurele firme care au dreptul să ridice gunoaiele de pe raza unităţilor teritorial administrative sunt cele desemnate în baza unei licitaţii sau a unei delegări de gestiune. În cazul comunei Floreşti, serviciul de salubritate şi deszăpezire este asigurat prin delegare directă a gestiunii de către Quatro Eco Salub. Specialiştii în domeniu ne informează că reprezentanţii legali ai Quatro Eco Salub aveau obligaţia de încheia contracte cu toţi agenţii economici din comună deoarece era singura care are voie, potrivit legii, să ducă gunoiul de pe raza UAT Floreşti. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, se poate vorbi de un management defectuos şi de pierderea, timp de 7 ani, a unor sume importante de bani, ajungându-se la situaţia din prezent, cea în care societatea este în incapacitate de a plăti depozitarea la rampă. Primăria avea pârghiile legale de a ajuta Quatro Eco Salub să-și intre în drepturi, informând firma cu privire la firmele producătpare de deșeuri de pe raza UAT și inițiind procedura de suspendare a licenței firmelor ce operau ilegal pe raza UAT Florești, dar nu a făcut-o. Ceea ce ridică mari semne de întrebare fie cu privire la profesionalismul celor din primăria Florești, fie cu privire la buna lor credință.
“Firma are obligaţia să identifice agenţii economici care activează pe raza comunei nu primăria. Dacă firma nu reuşeşte ea trebuie să ceară ajutor şi date de la primărie. Primăria are în baza de date firmele care activează pe rza comunei dar era obligaţia firmei. În cazul în care firma refuză, în mod direct, să încheie contract de salubritate atunci primăria putea să îi amendeze. Avea pârghiile legale pentru că este o relaţie contractuală iar contractul îţi spune ce drepturi şi ce obligaţii ai. Firma are responsabilitatea să încheie contractul şi să îi notifice pe ageţii economici. Dacă nu a făcut acest lucru înseamă că este o delăsare din partea administratorului sau mandatarului firmei QES. La Polus aşa cum aţi mai scris le puteau retrage orarul de funcţionare pentru că nu au contract cu QES. Aş fi făcut altfel ca primărie. Aş fi spus firmei QES : Poţi face faţă sau nu poţi face faţă. Dacă nu poţi face faţă reziliem contractul. Din punctul de vedrere al populaţiei şi al mediului, primăria verifică dacă firma îşi îndeplinete obligaţiile asumate prin contractul de concesionare dacă nu îşi îndeplineşte obligaţiile l-aş zvârli din Floreşti cu 130 pe oră”, au comentat situația, pentru Ziar de Clij, specialiștii.
Pâinea şi cuţitul este în mâna primarului Horia Şulea. Acesta, potrivit specialiştilor, avea dreptul să ceară ieşirea din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) “Gelu Voievod” din care fac parte primăriile celor 4 comune (Gilău, Floreşti Căpuşu Mare şi Măguri Răcătău), învocând nerespectarea contractului cadru pe care îl are Quatro Eco Salub în baza delegării de gestiune. Retragerea din asociaţie putea rezolva problema floreştenilor printr-o porcedură simplificată de acordare a dreptului de operare pe raza comunei Foreşti unei societăţi licenţiate ANRSC, urmând ca, ulterior, Primăria Floreşti să organizeze o licitaţie.
“Contractul de delegare s-a făcut printr-un ADI. ADI-ul putea să rezilieze; iar la ADI este preşedinte Sfârlea de la Gilău. Primarul Şulea putea să denunţe contractul de asociere în ADI şi atunci automat şi contractul de concesionare a salubrităţii pe Floreşti înceta şi băgau un alt operator dar NU vrea. Dacă vroia, se rezolva problema. În momentul în care ieşea din ADI şi termina cu contractul de concesionare, toate serviciile de salubrizare, deszăpezire etc de pe Floreşti erau libere. Există procedură scurtă, se ia un operator să rezolve problema – între timp, organiza licitaţie pe SEAP”, au concluzionat specialiștii consultați de Ziar de Cluj.
Sursele Ziar de Cluj ne-au informat că tot circul provocat de Horia Şulea prin convocarea, în mod repetat, a şedinţelor de îndată, a venit ca urmare a unei şedinţe interne a PNL Cluj, în care, atât primarul Clujului Emil Boc, cât şi europarlamentarul Daniel Buda, l-au mustrat pe Şulea. Spunem „mustrat}, pentru a fi blânzi, pentru că, potrivit martorilor prezenţi la ședință, atât Emil Boc cât şi Daniel Buda au urlat efectiv la Şulea zicându-i să găsească o soluţie pentru a ridica gunoaiele din Floreşti, „că le distruge bazinul electoral”. Soluţia găsită de Şulea a fost aceea de a da vina pe consilierii locali care nu i-au votat proiectul.
“Tot scandalul gunoaielor din Floreşti a fost o chestiune politică a lui Şulea. PNL Cluj a calculat la pierderi Floreştiul. Cu trei zile înainte de alegeri Daniel Buda şi Emil Boc au urlat la Şulea ca la ultimul om. Chiar Emil Boc i-a spus să facă ceva cu gunoaiele şi de aia a făcut şedinţa de îndată în vinerea dininatea alegerilor. Boc i-a spus “Trebuie să faci ceva că nu ne poţi lăsa aşa” , au afirmat sursele Ziar de Cluj făcând referire la faptul că PNL ar fi pierdut voturi la Floreşti de pe urma scandaului gunoaielor din comună.
Ulterior, pentru ziua votului, pe anumite străzi ale comunei s-a ridicat gunoiul de la populaţie. Însă acest lucru nu a fost suficient, iar cetăţenii cu drept de vot din Floreşti au sancţionat PNL. Conform rezultatelor furnizate de BEC, PNL a pierdut la Cluj-Napoca aproape 30% din voturile obținute la alegerile locale, iar PSD a crescut cu 40%.
La alegerile locale, din iunie 2016, participarea la vot în municipiul Cluj-Napoca a fost de 37,17 %, fiind prezenți 102.333 votanti, iar la alegerile parlamentare prezența la vot a fost de 44,63 %, adica 122.864 votanți.
PNL a obținut la alegerile locale din iunie 46,78% din voturi (46.245 de votanți), față de 27,61% (33.231 votanți), la alegerile din 11 decembrie, adică o scădere de 13.000 de votanți.
PSD a crescut de la 16,88%, în luna iunie 2016, la 19,48%, la alegerile parlamentare, adică de la 16.690 de votanți la 24.446.
USR a avut un scor la alegerile parlamentare de 22,14%, fiind votat de 26.650 de persoane.
UDMR a scăzut de la 16,21%, la locale, la 14,72%, la ultimele alegeri.
Alde a crescut de la 2,10%, la 5,33%, iar PMP a spărit de la 2,31%, la 3,08%