La ora 12 lacatul de pe usa fostului cinema Favorit se descuie si aerul greu, inchis in sala de spectacole de luni de zile evadeaza in atmosfera torida si galagioasa a strazii Horea. E ora de vizita si proprietarul asteapta rabdator in strada. E a doua oara cand Primaria ii solicita sa tina ora de vizionare pentru obiectele din interior care vor fi scoase la licitatia anului de la Primarie: trei teracote stirbe si 14 neoane oarbe. Ultima proiectie a fost prin anul 2000, apoi cinematograful a fost retrocedat, Primaria a pierdut sala de spectacole de 270 de metri patrati, a ramas doar cu sala de asteptare si vreo doua birouri. Acum scoate la vanzare tot ce se mai poate demonta din spatiile pe care le-a pierdut. Doar sunt pe inventar.
“Poftiti, e plin de lume inauntru”, glumeste co-proprietarul fostului cinematograf, Vasile Antonie.
Nu se asteapta nici azi la vizitatori, nu a venit nimeni nici joia trecuta. Pana la urma cine vrea un neon chior de-un tub sau niste sobe de teracota antice?
“E un sistem bolnav, asta e adevarul, nu se gandeste pur si simplu la nivel de administratie publica. Sunt cativa oameni, cateva comisii, care fac o chestie mecanica, nu se gandesc, nici nu ii intereseaza sa o faca”, subliniaza el.
Sta si azi o ora in aerul greu al salii, dispus sa faca un tur si sa arate oricui interesat obiectele deosebite pe care municipalitatea vrea sa le valorifice la o licitatie cu strigare in Sala Mare a Primariei.
“2,4,6,12! Astea-s teracotele cu 12 randuri”, arata el spre cele doua sobe amplasate in colturile din partea dreapta a salii.
Placile sunt vechi, pe alocuri murdare cu vopsea sau decojite. Pretul de pornire la licitatie va fi de 450 de lei bucata si mai trebuie s-o si demontezi si sa o transporti.
Cea de-a treia teracota este in sala de proiectii, la etaj, de unde proiectoarele au fost deja adunate in saci. Soba e mai mica si se vinde la 200 de lei.
In coltul scenei sta un obiect mare de lemn, care e, la randu-i, de vanzare. 550 de lei este pretul minim anuntat de administratia locala pentru “incinta acustica de rezonanta, confectionata din lemn furniruit, compusa din doua boxe”.
Tot ce se poate demonta si duce din fosta sala de spectacole este de vanzare. Neoane chioare – 8 in sala de spectacol, si cateva la etaj se ofera la preturi intre 25 si 50 de lei. Doar becurile arse si intrerupatoarele murdare au scapat de licitatie.
Parchetul salii e plin de gauri mici, ramase in urma demontarii scaunelor.
“Erau scaune, pe care dansii le-au dus. La un moment dat noi am incercat, pentru ca toata treaba stagna de multe luni, am incercat sa gasim solutii. Am incercat sa contactam organizatii de teatru, film sa ajutam Primaria sa duca scaunele undeva, sa fie de folos. Au spus ca nu se poate. Dupa vreo 6 luni de la procesul verbal de predare-primire au venit de la Primarie, au taiat scaunele ca sa intre in masini si le-au dus intr-un depozit”, ne-a povestit proprietarul.
Spatiul pastreaza din savoarea de altadata. De la micul atelier de la etaj, unde inca se pastreaza unele instrumente, pana la arhiva impresionanta de la subsolul generos, dar care nu intereseaza pe nimeni.
“Spatiul este intr-o stare foarte avansata de degradare, trebuie investit, depinde de activitate. Probabil se ajunge catre 100.000 de euro, pentru ca totul e mucegait”, a aratat Antonie.
Licitatia la care Primaria va incerca sa vanda neoanele si sobele de teracota din spatiul retrocedat va avea loc luni dimineata. In cazul in care obiectele nu se vand este la latitudinea comisiei sa decida cum va proceda mai departe.