Deși nimeni nu este mai presus de lege sau după cum susține edilul clujean Emil Boc, „nimeni nu este uitat, nimeni nu este lăsat în urmă”, tocmai Primăria Cluj-Napoca a încercat să eludeze cadrul legal ce prevede acordarea cu titlu gratuit a unui loc de veci eroilor revoluționari, culmea, invocând o hotărâre de Consiliu local privind administrarea cimitirelor. Adeseori, în Cluj-Napoca este mai scump să mori, decât să trăiești, iar până și revoluționarii în etate sunt nevoiți să-și apere drepturile în instanță, chemând Primăria în judecată. Astfel, un proces început în urmă cu 4 ani, pare să-și fi aflat sfârșitul abia acum, în 2020, în plină stare de urgență liberal-militară a Guvernului Orban.
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 11 August 2016, reclamantul Pop C. Dumitru a chemat în judecată Primăria Cluj-Napoca, Instituția Primarului Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca și Municipiul Cluj-Napoca solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se dea curs cererii înregistrate la data de 5 Mai 2016 la Primăria Cluj-Napoca, în scopul de a obține, în conformitate cu prevederile Legii recunoștinței pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, cu numărul 341 din 12 iulie 2014 art 5 alin 1 lit i), atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci pe care-l deține în concesiune, situat în cimitirul Mănăștur, în parcela „Veterani plus Eroi”.
De fapt, reclamantul Pop C. Dumitru nu a făcut decât să arate că a depus o cerere în acest sens în Mai 2016 chiar la Primăria Cluj-Napoca, doar că reprezentanții acesteia l-au luat în râs, invocând o hotărâre cu caracter local.
În deplină tradiție liberal-birocratică clujeană, deși reclamantul a depus cererea la începutul lunii Mai 2016, nici după 3 luni nu primise un răspuns din partea administrației locale.
Din această cauză, Pop C. Dumitru s-a deplasat personal la Primăria Cluj-Napoca „unde i s-a adus la cunoștință faptul că răspunsul la cerere i-a fost expediat încă din data de 17 05 2016 și i s-a înmânat o foto-copie a acestui răspuns, din care a aflat că cererea i-a fost respinsă”, arată instanța clujeană.
Primăria nu a făcut decât să recurgă la metoda clasică a „scrisorii pierdute”: răspunsul a fost redactat și trimis prin Poștă. Și cu asta s-a spălat pe mâini, fără a se asigura că destinatarul a luat la cunoștință decizia luată de Primar. Dacă n-ai primit răspunsul, e fix problema ta…
„A mai arătat reclamantul că soluția de respingere pe care a primit-o a fost motivată printr-un argument pueril și înjositor la adresa unei autorități, respectiv prin invocarea prevederilor unui Regulament de funcționare a cimitirelor, care a fost aprobat prin HCL nr 300/2014, ceea ce este inadmisibil, deoarece o hotărâre a consiliului local nu poate fi mai presus de lege”, adaugă instanța clujeană.
Din nefericire, în orașul liberal Cluj-Napoca, se mai întâmplă și asemenea interpretări trunchiate ale legii, chiar contrar dictonului promovat de edilul clujean Emil Boc: „nimeni nu este mai presus de lege” și „nimeni nu este uitat…”
După cum arată Tribunalul Cluj, Primăria a încercat să instituie supremația unei hotârâri cu caracter local asupra Legii. Iar dreptul stabilit de lege trebuie recâștigat de un simplu clujean sau, cu atât mai mult, de către un revoluționar, în instanța de judecată.
Și totuși, noaptea minții…
Care a fost motivația și explicația Primăriei Cluj-Napoca?
„Referitor la fondul cauzei, pârâții au arătat că răspunsul la cererea formulată de reclamant a fost expediat prin poștă la data de 17 05 2016, însă corespondența a fost returnată deoarece termenul de păstrare expirase.
Au mai arătat pârâții că locul de veci în litigiu face parte din terenul public al Municipiului Cluj-Napoca, astfel că nu poate sub nici o formă să fie înstrăinat în favoarea reclamantului, el putând fi cel mult concesionat în condițiile HCL nr 300/2014 pentru modificarea Anexei nr 1 la HCL nr 61/2013, astfel cum a fost modificată prin HCL nr 351/2014”, notează instanța.
După cum puteți observa, în Cluj-Napoca, cetățenii sunt nevoiți să se supună unor hotârâri cu caracter local, modificate la infinit, și nu Legii. Iată de ce putem discuta de o așa-zisă Republică Autonomă Cluj-Napoca. Un fel de stat în stat, unde Primăria găzduiește la Departamentul Juridic mai mulți experți în HCL-uri decât în aplicarea Legii.
După alte termene și tărăgănări prin instanțele de judecată, pârâții au recunoscut că până în prezent, reclamantului i-a fost atribuită doar în folosință grauită un loc de veci, demersurile atribuirii în proprietate nefiind, în opinia acestora, posibile în contextul în care terenurile cimitirelor fac parte din domeniu public.
În definitv, instanța a constatat că există mijloacele legale pentru trecerea terenului aferent locului de veci, din domeniul public în proprietate privată. Și în consecință, „obligă pârâții să efectueze toate demersurile legale în vederea atribuirii în proprietate, fără plată, către reclamant, a locului de veci deținut în concesiune. Fără Cheltuieli de judecată”.
După alte etape, de recurs și întâmpinare la recurs, Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele:
„Aparent, și de asemenea, dacă s-ar valida teza susținută de către recurenți, dreptul reclamantului recunoscut de Legea nr 341/2004 este într-o vădită contradicție cu regimul cimitirelor, acela de terenuri aparținând domeniului public și, în consecință, reclamantului nu i-ar putea fi niciodată atribuit în proprietate de către autoritatea publică un loc de veci, astfel că dreptul său recunoscut de lege ar fi în realitate lipsit de conținut, chiar de la data nașterii sale. Or, nu aceasta este situația juridică existență în speță. (…).
Dimpotrivă, instanța de fond a dispus a se efectua demersurile prevăzute și permise de lege pentru ca locul de veci în prezent guvernat de regimul proprietății publice, să fie trecut în domeniul privat și astfel să fie atribuit reclamantului, dând eficiență dreptului reclamantului recunoscut de art 5 alin 1 din Legea 341/2004”, arată instanța.
Decizia definitivă a fost pronunțată în ședința publică din 19 Septembrie 2018.
În prezent, consilierii locali trebuie să aplice decizia instanței, votând pentru trecerea terenului aferent locului de veci revendicat de reclamant din domeniul public al Municipiului Cluj-Napoca în proprietate privată.
Din păcate, nu este primul caz în care regulamentul de funcționare al cimitirelor din Cluj-Napoca se bate cap în cap cu legea.
CITEȘTE ȘI: MAFIA locurilor de veci. INCREDIBIL: cu actele-n mână, un clujean a rămas fără loc de înmormântare