Trăim într-o societate în care moda tatuajelor a luat amploare printre tineri. Din ce în ce mai multe persoane trec pragul saloanelor de tatuaje pentru a-și desena ceva pe corp. Majoritatea celor care și-au făcut tatuaje, nu și-au pus niciodată problema că pe viitor vor avea probleme de natură profesională. Există situații când tatuații sunt „proscriși” dacă au ghinionul să întâlnească persoane cu gândirea ancorată în trecut.
Pentru unele persoane, tatuajele au rămas un subiect tabu și un semn al nelegiuiților, al depravaților, chiar dacă desenele permanente pe piele sunt acum o formă de artă. În general, cei de vârsta a treia sau cei care nu au reușit să își adapteze mentalitatea la secolul XXI pun etichete persoanelor tatuate și judecă oamenii după aparențe.
Unele dintre cele mai nefericite cazuri sunt cele când oamenii cu tatuaje sunt refuzați la angajare. Și nu ne referim la domeniile de activitate care nu permit tatuajele la vedere – însoțitorii de bord, Serviciul Român de Informații etc.
O tânără din Cluj-Napoca ne-a povestit cum a fost refuzată pur și simplu să fie angajată pe un post de consultant vânzări din cauză că avea un tatuaj pe mână.
„Am vrut să mă angajez la un magazin din mall, pe post de consultant în vânzări și când am mers la interviu mi-au observat tatuajul de pe mâna stângă, unde e inscripționat numele mamei și mi s-a făcut semn că dacă vreau să mă angajez trebuie să îl acopăr. Am fost în străinătate și am văzut mulți consultanți în vânzări care aveau tatuaje, culori stridente la păr, pierce-uri și se comporta lumea foarte frumos cu ei. Nu înțeleg de ce la noi există în continuare mentalitatea de a judeca persoanele care sunt mai diferite. Asta nu înseamnă că sunt și mai prost educate. Desigur, că nu am fost chemată la următorul interviu, pur și simplu m-au refuzat”, spune Andreea.
Am întrebat și un specialist în resurse umane dacă este normal să se întâmple așa și de ce ar refuza firmele să angajeze persoane cu tatuaje. Culmea, am dat tocmai peste un specialist HR cu tatuaje.
“Din punctul meu de vedere nu am absolut nici o problemă (cu persoanele cu tatuaje – n.r.), sau tendința de a respinge un candidat din cauza aspectului fizic, sau că e de o anumită statură, culoare, etnie, clasă socială etc. Eu am lucrat cu fel și fel de oameni, nu am absolut nicio problemă cu asta, atâta timp cât eticheta companiei cu care lucrez sau jobul în sine nu are un anumit specific, hai să spun domeniul bancar su alte domenii mai oficiale, mai bussines unde se cere o anumită etichetă vestimentară, și tatuajele nu sunt vizibile, nu văd de ce să nu accepți un candidat. Oricum dacă te îmbraci la cămașă și sacou le acoperi. Teoretic în compania noastră avem oameni tatuați din cap până în picioare cu pierce-uri și în limbă, și chiar sunt oameni inteligenți, își dau interesul, tatuajele nu îi fac să fie mai puțin performanți”, Tudor Ionuț Rus, specialist HR, în cadrul companiei Vida XL.
Saloane de tatuaje din Cluj-Napoca au început să fie vizitate din ce în ce mai mult de persoane din mediul de avocați, polițiștii, sau DIICOT, care vin pentru tatuaje mai puțin vizibile. Marius de la salonul Bass Tattoo ne explică că acesta la rândul său nu a probleme în a se angaja undeva, având tatuaje vizibile. Oamenii au început să-l placă pentru persoana care este, dincolo de desenele de pe corpul său.
Artiștii tatuatori din Cluj-Napoca spun că au făcut tatuaje și pe polițiști și angajați DIICOT. Iar despre mentalitatea de a judeca omul după aspect, ei subliniază că este important ca angajatorul să vadă mai întâi ce poate acel om din punct de vedere profesional.
“Oamenii născuți în anii ‘50 majoritatea au o anumită gândire. Asociază tatuajele cu pușcăria, cu vagabonzii, cu oamenii care au făcut ceva rău. Dar sunt și polițiști, avocați, angajați la DIICOT care vin să-și facă tatuaje, fără să fie la vedere”, declară Marius, artist la salonul Bass Tattoo.
Artistul clujean nu a întâmpinat probleme la angajare, înainte să se angajeze la salonul de tatuaje.
„Mie mi se pare absurd să judeci un om după aparența unui tatuaj. Lasă să vezi ce poate omul. Eu oriunde m-am angajat, până să ajung la salon, m-am angajat cu tatuajele la vedere. Ia-mă așa cum sunt. Am avut norocul să nu am nici o problemă cu lucrul acesta. Toată lumea m-a acceptat oriunde am fost eu, așa cum sunt. După două săptămâni începeau să le placă tatuajele. Bine, poate că le plăcea mai mult persoana care le avea și atunci își dăduseră seama că de fapt nu are nici o treabă tatuajul cu omul. Poți să nu ai niciun tatuaj și să fii cel mai mare hoț”, declară Marius.