Potrivit prevederilor incluse în Legea 384/2013, începând cu data de 1 ianuarie 2017, operatorii de salubritate care vor depozita deşeuri la groapa de gunoi vor trebui să plătească o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă depusă. Pe principiul poluatorul plăteşte, aceşti bani vor fi suportaţi de către populaţie însă, cum normele medodologice nu au fost publicate în Monitorul Oficial, nimeni nu ştie dacă sumele respective se vor regăsi în factura agenţilor economici către cetăţeni sau va fi suportată din bugetul local al fiecărei unităţi teritorial administrative. Indiferent care vor fi cele două variante, cum la noi colectarea gunoaielor nu se face selectiv, plătitorul de taxe şi impozite va fi jegmănit în numele Fondului de Mediu.
După principiul poluatorul plăteşte, agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul salubrităţii sunt obligaţi să achite o taxă de 80 de lei pe tona de gunoi depozitată la rampă conformă. Acest lucru poate aduce falimentul respectivilor operatori de salubritate motiv pentru care aceştia, cel mai probabil, vor renegocia cu autorităţile locale contractele de prestări servicii pentru ridicarea gunoaielor. În cazul în care aceşti agenţi au contracte încheiate direct cu diferite persoane fizice sau juridice, vor factura direct proporţional cu cantitatea de gunoi ridicată.
“Sută la sută agenţii economici vor fi nevoiţi să crească sumele de preluare de la populaţie pentru a-şi acoperi această taxă. Dacă populaţia ar colecta selectiv şi ar fi containere separate, aşa cum e prevăzut în proiectul SMID, adică plastic separat, fier separat, lemn spearat, s-ar depune pe rampa de deşeuri mult mai puţin, probabil, jumătate. Atunci cei 80 de lei pe tonă nu ar trebui să se regăsească în factură pentru că, ce colectezi selectiv poţi să vinzi. Operatorul poate să facă bani din aceasta şi teoretic nu ar depune atât de multe deşeuri pe rampa gunoaie. Având în vedere că la această oră nu se preia selectiv şi totul merge pe rampa de gunoi, în opinia mea, va creşte mai devreme sau mai târziu suma pe care o cer operatorii de la populaţie. Altfel, toţi operatorii ar da faliment. Mai este varianta în care aceşti operatori să încerce să îşi eficientizeze activitatea şi vor colecta selectiv, asta ar însemna să se implice şi autorităţile locale pentru colectarea selectivă. Dacă nu va creşte suma pe care fiecare dintre noi o dăm”, a afirmat unul dintre specialiştii contactaţi de Ziar de Cluj.
La Cluj-Napoca, Centrul de Management Integrat al Deşeurilor este departe de a fi operaţional. Cel mai optimist termen fiind anul 2020. Din această cauză, operatorii de salubritate din judeţul Cluj vor fi nevoiţi să plătească societăţii Salprest Rampă taxa de 80 de lei pe tonă. Salprest Rampă, la rândul ei va transfera suma respectivă către agenţii economici care administrează o rampă de deşeuri conformă, care la rândul lor vor trasfera banii către Fondul de Mediu.
“Salprestul care are rampa de transfer de la Pata Rât va plăti acolo unde depozitează definitiv, la Oradea. La fel e şi în cazul rampei aflate în administrarea RADP-ului. Sigur că Salprestul va cere de la cine vine şi depune pe rampa de transfer suma respectivă, dar Salprest, la rândul lui o va da unde va depune definitiv gunoaiele. Teoretic, ei ( Salprest Rampă-nr), prin această rampă de transfer, va mai putea să recupereze câte ceva din cei 80 de lei pe tonă pentru că, raportat la cantitatea de gunoi care intră pe rampă, raportat la ceea ce se selectează acolo este foarte puţin. Ce se mai poate întâmpla este chestiune aceea cu dat foc la gunoaie. Nu cumva ca de acuma, pentru a reduce din cantităţile de gunoi, să fie aprinse în mod voit rampele de transfer”, a declarat specialistul contactat de Ziar de Cluj.
Colectarea selectivă la nivelul judeţului Cluj este departe de a fi eficientă din această cauză, cel mai probabil în scurt timp operatorii care îşi desfăşoară activitatea pe raza municipiului Cluj-Napoca vor merge, peste trei luni, conform legii, să ceară administraţiei locale diferenţa de preţ. Acest lucru va pune administraţia cu spatele la zid pentru că, fie va aloca sume în plus din bugetul local, fie va majora taxa de gunoi la populaţie. Indiferent care vor fi cele două variante, un singur lucru este sigur: banii vor fi suportaţi tot de către cetăţeni.