In vizor

Impactul pandemiei asupra economiei: Clujul a pierdut 4000 de locuri de muncă. Care au fost cele mai afectate domenii

Specialiștii Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au realiazat un studiu privind dinamica economiei pre-pandemie și impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj. 

În starea de urgență au fost 77.000 de contracte suspendate în starea de urgență, martie-mai, cele mai multe contracte suspendate au fost în aprilie, 45.000. În fiecare lună în Cluj se suspendă 5% dintre contracte, în aprilie numărul contractelor a fost de 16%. 

Cel mai afectat sector a fost cel al ospitalității. În acest sector 62% dintre angajați au avut contractul de muncă suspendat. Urmează industria hainelor, pantofilor și textilelor unde salariații au avut contractele suspendate în proporție de 58%. De asemenea, și în sectorul comerțului textilelor, hainelor și pantofilor salariații au avut contracte suspendate în proporție de 58%. 

Un alt sector foarte afectat a fost cel al serviciilor de stil de viață (coafor, săli de fitness). În acest domeniu au fost suspendate contractele pentru 42% dintre angajați. De asemenea, a fost afectat sectorul de mobilă (44%), electronice și telecom (38%). 

”Cele mai afectate domenii au fost serviciile, deloc surprinzător deoarece este sectorul dominant din județ, reprezentând 50% din economia orașului. A fost afectată industria prelucrătoare și comerțul,  mai puțin transporturile. 1 din 4 angajați din Cluj a fost afectat, în timp ce la nivel național 1 din 5. În Cluj-Napoca procentul este mai mare decât cel de la nivel național, dar asta doar pentru că sunt mai mulți angajați”, explică coordonatorul studiului conf.univ. Norbert Petrovici. 

De asemenea, unul dintre cel mai vulnerabil sector este cel al industriilor creative. În acest sector au fost 24% dintre contracte suspendate, iar acestea lucrează ca și PFA sau autoangajați. Pentru aceste categorii nu au fost stabilite măsuri de sprijin de la Guvern.  

Județul Cluj a pierdut în primele șase luni ale anului 4000 de locuri de muncă.  

”Am pierdut la nivel de Zonă Metropolitană 4000 de locuri de muncă, în perioada ianuarie-iulie, dar e legat de dinamica formării de locuri de muncă noi. În ultimii ani creșterea pieței muncii 2%, ceea ce foarte mult. În 2019 au fost create 5818 locuri de muncă noi. Primele șase luni a tăiat creșterea de anul trecut, e importat, dar mai puțin grav decât în restul României. Economia este robustă, iar măsurile luate pentru susținerea angajaților funcționează foarte bine pentru economia locală”, explică profesorul Norbert Petrovici.   

La polul opus domeniile care nu au fost afectate aproape deloc de măsurile luate în starea de urgență sunt: Informații și comunicații (IT), servicii financiare și asigurări, învățământ, servicii administrative, utilități sau agricultură.  

Profesorul Norbert Petrovici menționează faptul că economia județului Cluj și-a revenit foarte repede după starea de urgență deoarece economia din Cluj este legată de alte țări, drept urmare dacă nu va izbucni o criză mondială, economia Clujului își va reveni relativ repede. 

”Toate datele sunt la nivel de județul Cluj. Stăm foarte bine din punct de vedere al revenirii economice. Zonele care și-au revenit cel mai bine au fost cele care nu au fost afectate deloc. IT-ul nu a fost deloc atins, serviciile financiare și asigurările, învățământul. Rapoartele INS arată că au crescut salariile constat în județul Cluj pentru că nu mai există muncitorii care aveau salariile minime pe economie. E un paradox. Piața din Cluj nu  e legată de România, e legată de Germania sau SUA. Ritmul economiei globale este ritmul economiei din Cluj. În cazul unei crize globale Clujul va fi extrem de afectat”, explică Norbert Petrovici. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *