Victimele talhariilor au slabe sanse sa isi recupereze bunul furat, daca hotul apuca sa il vanda mai departe. Chiar daca in multe cazuri bunul este identificat, acesta poate sa ramana la cumparator pentru ca, potrivit legii, a fost de buna credinta.
Acesta este si cazul unui minor din Cluj-Napoca. Anul trecut in 1 decembrie, acesta a fost talharit ziua in amiaza mare in Parcul I.L. Caragiale din centrul Clujului. I s-a furat iPhone-ul primit cu putin timp inainte, cadou de ziua de nastere.
“Dupa cateva luni telefonul a fost gasit de politie, a fost cumparat de o femeie de pe site-ul olx.ro. Normal ar fi ca copilul meu sa isi primeasca inapoi telefonul, dar anchetatorii au spus ca nu se poate pentru ca persoana respectiva este cumparator de buna credinta. Asta chiar daca nu are niciun document si a cumparat telefonul la un sfert din valoarea lui. Daca lua un document de la persoana respectiva, putea dovedi ca si-a luat o masura de precautie. Prin astfel de atitudini instigam la hotie, avand in vedere usurinta cu care se tranzactioneaza bunuri furate. Pana nu avem o lege ca in Franta, unde telefoanele furate sunt orpite automat si nu mai pot fi deblocate, fenomenul va continua, din pacate”, a subliniat Mircea Radu, tatal copilului pagubit.
Ministerul francez de Interne a incheiat inca in 2010 un acord cu operatorii de telefonie mobila in acest sens. La noi se poate bloca doar cartela SIM, telefonul putand fi folosit in continuare.
Cumparatorul de buna credinta
Politistii care se ocupa de caz spun ca masura ca bunul furat sa ramana in posesia cumparatorul a fost luata de procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca.
“Parchetul a dispus, pentru ca tot ce se face se face cu consultarea procurorului de supraveghere, ca bunul sa fie lasat in custodia persoanei care l-a cumparat de pe site-ul acela. Nu a facut Politia de la sine putere lucrul acesta. Faptul ca l-a cumparat la un pret mai mic, este un site pentru asemenea vanzari, pana la urma persoana respectiva nu a facut nimic ilegal, nu avea de unde sa stie ca acel bun ar putea fi furat, poate tocmai din cauza asta a dispus procurorul astfel”, au explicat politistii.
Ultimul cuvant in ceea ce priveste soarta telefonului il va avea instanta.
“Va fi un proces, ancheta nu este inca finalizata, este intr-adevar inceputa urmarirea penala, a fost identificat autorul, dar ancheta este departe de a fi finalizata. La momentul in care va fi, instanta va dispune ce se va intampla mai departe cu acel bun – va fi ridicat de la persoana respectiva sau nu, asta nu mai e problema politiei”, au mai precizat politistii clujeni.
Ce prevede legea
Reprezentantii Parchetului au declarat ca se ghideaza dupa prevederile Codului Civil atunci cand este vorba de situatii in care este vorba de bunuri furate cumparate.
“Evaluarea situatiei de fapt si de drept se face prin raportare, printre altele, la art. 936-938 din Codul civil”, a precizat procurorul Aurelian Mirel Toader, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca.
Potrivit Codului Civil de buna credinta este orice persoana care “nu cunostea si nici nu trebuia, dupa imprejurari, sa cunoasca lipsa calitaţii de proprietar a instrainatorului”.
Articolul 937 din Codul Civil arata ca “ (1) Persoana care, cu buna-credinta, incheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu oneros având ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luarii sale in posesie efectiva. (2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de buna-credinţa, daca acţiunea este intentata, sub sancţiunea decaderii, in termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapânirea materiala a bunului. (3) Daca bunul pierdut sau furat a fost cumparat dintr-un loc ori de la o persoana care vinde in mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori daca a fost adjudecat la o licitaţie publica, iar acţiunea in revendicare a fost introdusa inauntrul termenului de 3 ani, posesorul de buna-credinta poate retine bunul pana la indemnizarea sa integrala pentru pretul platit vanzatorului”.
Responsabilitatea site-ului
Administratorii olx.ro au stipulat la termenii de utilizare a site-ului ca nu se pot pune anunturi pentru: droguri, arme, obiecte si materiale erotice si obscene; tigari si produse pe baza de tutun, oferte de job tip multi-level marketing/network marketing sau joburile de tip “lucru de acasa prin internet” ce implica scheme de click-uri platite; servicii ghicitoare, clarvazatoare, tarot si alte activitati similare; alcool si bauturi alcoolice; produse farmaceutice si medicamente, organe umane; bunuri obtinute prin furt, jaf, inselatorii sau alte tipuri de crima
In afara de stipularea in regulament, administratorii site-ului spun ca isi iau si alte masuri de precautie pentru a evita comercializarea de bunuri furate prin intermediul platformei. “In ce priveste masurile pe care le luam, fiecare categorie, fiecare produs are elemente specifice prin care putem identifica nereguli la anunt, inclusiv daca este furat. In detalii nu pot intra si sunt sigura ca intelegeti. Bineinteles, de mare ajutor sunt clientii nostri, al caror sprijin l-am avut mereu si care ne ajuta sa identificam si mai multe din situatiile mai delicate. Si mai ales, avem o stransa colaborare cu autoritatile, sprijinindu-ne reciproc demersurile”, au precizat reprezentantii olx.ro. La intrebarea “Ce sanctiuni risca site-ul de anunturi, in speta olx.ro, pentru comercializarea de bunuri furate?” procurorul Toader nu a dorit sa ofere un raspuns, sustinand ca intrebarea este “prea vaga si in acelasi timp tendentioasa, caracteristici care ne impiedica sa ii oferim un raspuns pertinent”. Proiect de lege In 2011 deputatul PDL de Iasi, Daniel Oajdea, a propus un proiect de lege pentru blocarea telefoanelor mobile furate. „Tehnica actuala permite furnizorilor de servicii de telefonie mobila sa blocheze celularele pe baza codului IMEI (International Mobile Equipment Identity), adica, intr-o acceptiune simplista, un fel de cod numeric personal al fiecarui telefon. Deocamdata, in caz de furt sau pierdere a telefonului mobil, clientul poate solicita furnizorului de telefonie doar blocarea cartelei, nu și a celularului. Practic, in caz de blocare a cartelei, orice telefon furat sau pierdut poate fi folosit prin inlocuirea cartelei (SIM card). Daca blocarea s-ar face și pe baza codului IMEI, aparatul furat sau pierdut devine inutilizabil. Sigur, unii ar putea afirma ca IMEI-ul nu e unic si s-ar putea rescrie; aceasta afirmatie e valabila pentru telefoanele mai vechi (multe fabricate inainte de 2005), care valoreaza astazi cateva zeci de lei si nu reprezinta o miza pentru hoti”, a aratat deputatul iesean. In opinia lui introducerea acestei posibilitati ar fi dus la scaderea numarului de furturi de telefoane mobile. Initiativa a fost respinsa definitiv in 2012. Foto: replicaonline.ro