In psihiatrie, homosexualitatea manifesta corespunde in general unei dorinte de a se autopedepsi, nevoii de a se mortifica, iar in cazurile extreme, aceasta tendinta poate sa mearga pana la dorinta de a-si devora propriile excremente (coprofagie).
Homosexualul manifest ii place sa se faca remarcat si criticat, asa cum o cere fondul sau masochist. In schimb, ceea ce trebuie sa definim e ansamblul cauzelor care il fac pe un individ sa treaca la satisfacerea dorintelor perverse si pe care trebuie sa le cautam in prima copilarie a acestuia.
Cauzele homosexualitatii pe cale sa se dezvolte pot fi:
– o relatie nevrotica cu unul dintre parinti, care poate fi la fel de bine mama sau tata;
– experiente sexuale perverse in timpul copilariei sau la inceputul pubertatii;
– anumite situatii care au putut ameninta siguranta copilului;
– neintelegerile dintre parinti sau divortul acestora;
– o educatie deficitara;
– traume care au afectat atmosfera din familie;
– un sentiment de inferioritate, legat tot de ambianta familiala;
– absenta unuia dintre parinti, combinata cu influenta excesiva a celuilalt.
– teama de mama sau de tata.
Toate aceste situatii, la care se mai pot adauga si altele, impiedica dezvoltarea psihica armonioasa a copilului. Libidoul sau nu ajunge sa se dezvolte. Uneori sentimentul de ostilitate fata de unul dintre parinti e asociat cu o afectiune exagerata pentru celalalt, iar asta impiedica trecerea copilului spre starea de adult si il condamna sa ramana toata viata “copil”.
Afectiunea excesiva a homosexualului pentru mama sa e un semn revelator. Daca sapam un pic in trecutul mamei, putem afla ca ea isi dorea o fata, nu un baiat. Din momentul in care baietelul a devenit constient de deceptia pe care i-a provocat-o adoratei lui mame, a fost tentat in mod inconstient sa-i satisfaca dorinta si astfel sa o multumeasca.
Homosexualii sunt de multe ori fiinte nefericite, subiect al dispretului si batjocurii altora. Sunt indivizi nevrozati, frustati, carora le e foarte greu sa ia viata in piept si sa intre in contact cu persoanele de sex opus. Totusi, unii reusesc sa-si sublimeze defectele si se exprima in mod magnific prin intermediul artelor sau al erotismului. Multi regi si imparati din secolele trecute au fost homosexuali, la fel si numerosi pictori, muzicieni, scriitori, balerini, sportivi, cantareti etc.
Homosexualitatea il poate inzestra pe cel atins de ea cu un mare rafinament, cu o sensibilitate iesita din comun si cu o mare fantezie. Dar asta nu e o regula. In plus, homosexualitatea da nastere si altor deceptii, unor sentimente de inferioritate, dar si confuziei, trufiei si narcisismului. Educatia sexuala facuta in scoala joaca un rol hotarator in prevenirea dezastrelor pe care le poate provoca mediul familial, in special prin mamele prea puternice, prea grijulii si protectoare care, desi sunt convinse ca-si iubesc copiii, ajung sa-i faca nefericiti, sa-i puna intr-un conflict neincetat cu ei insisi, deoarece nu sunt capabili sa se integreze in societate fara sa se simta respinsi de aceasta.
Intr-un stadiu nu foarte avansat, un homosexual manifest poate recurge la autoanaliza. Totusi, in formele mai grave, e mai bine sa se renunte la autoanaliza si sa se faca apel la un bun psihanalist, evitandu-se orice experienta de analiza solitara, deoarece ar putea dauna scopului cautat.