Politica

Guvernul vine cu noi măsuri de austeritate

Guvernul vine cu noi măsuri de austeritate, pentru a reduce deficitul bugetar, arată un draft de proiect de ordonanță de urgență obținut de G4Media și Economedia. Proiectul va fi discutat în prima ședință de Guvern după întoarcerea premierului Marcel Ciolacu din Statele Unite. Printre măsuri se regăsesc tăierea finanțării de 15% din Bugetul General Consolidat pentru Educație în 2024, prevăzută de legea educației Deca-Iohannis, după cum a scris EduPedu. În schimb, salariile demnitarilor se majorează cu 5% anul viitor.

Deși există lege pentru creșterea contribuției la Pilonul II la 4,75% de la 1 ianuarie 2024, Guvernul vrea să amâne majorarea cu doi ani, pentru 2026, arată documentul. Aceasta nu este „ordonanța trenuleț” pe care se va baza bugetul pe anul 2024, ci un alt proiect de reducere de cheltuieli. Conform informațiilor Economedia & G4Media, proiectul de ordonanță a fost elaborat de către Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, conduse de liberali. Proiectul a fost semnalat anterior și de Sindicatul Național Sport și Tineret.

Principala măsură din proiectul de ordonanță îl reprezintă amânarea unor articole din legile educației prin care bugetul alocat Educației urma să ajungă la 15% din bugetul general consolidat. Proiectul amână aplicarea celor două articole, 134 și 147, din cele două noi legi ale Educației Deca-Iohannis (198 și 199 din 2023) pentru anul 2025. 2024 ar fi fost primul an de aplicare a legii educației Deca-Iohannis, bazată pe România educată, în care pilonul central al reformei anunțată de președinte și de apropiații săi era tocmai finanțarea alocată pentru Educație de 15% din Bugetul General Consolidat. În sumă exactă, aplicat pe BGC actual, ar fi însemnat peste 90 de miliarde de lei. (Detalii, AICI)

Pentru profesori, majorările salariale vor fi de 20% anul viitor, în două etape, respectiv de 13% de la 1 ianuarie și de 7% de la 1 august.

„(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) și de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului didactic, personalului didactic auxiliar precum și ale personalului nedidactic se majorează în anul 2024 după cum urmează:
a) începând cu data de 1 ianuarie 2024 cu un procent de 13% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023;
b) începând cu data de 1 august 2024 cu un procent de 7% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023”, arată draftul.

Salariile demnitarilor se majorează cu 5% în 2024.

„Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023”, arată documentul.

Totodată, majorarea contribuției la Pilonul II de pensii, la 4,75%, de la 1 ianuarie 2024, stabilită chiar prin lege de către Parlament, se amână cu 2 ani, până în 2024.

„Art. XLIII – Alineatul (4) al articolului 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Începând cu data de 1 ianuarie 2026 cota de contribuţie la fondul de pensii este de 4,75%””, arată draftul de proiect.

Sunt înghețate toate sporurile, indemnizațiile și primele.

„Art. II – Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.

Munca suplimentară se va compensa numai cu timp liber corespunzător, anul viitor.

„Art. III – (1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora”.

Se vor eșalona plățile pentru drepturile salariale câștigate în instanță. Europa Liberă scria anterior că doar magistrații au câștigat în instanță salarii restante de peste 1,7 miliarde lei.

„Art. IX- (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2024, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”.