Analiza

Guvernul României și DNA-ul în noul raport MCV. După OUG 13, proteste și eliberări premature din penitenciare, se constată că legislația este defectă!

Guvernul României și Direcția Națională Anticorupție apar în noul raport MCV. După OUG 13, proteste și eliberări premature din penitenciare se constată că legislația este defectă.

În 2017 Comisia Europeană a evaluat în două rapoarte măsurile luate de Guvern pentru combaterea corupției. Au fost evaluate Parchetele, DNA și DIICOT, legislativul și Agenția Națională de Integritate. La începutul anului a fost prezentat un  raport ce însuma evaluarea pe 10 ani de activitate a MCV-ului în România și Bulgaria. Însă miercuri, 15 octombrie a apărut cel de-al doilea raport, cu etichetă anuală. La capitolul ”Reforma sistemului judiciar” Comisia Europeană și-a prezentat concluziile în Parlamentul României și Parlamentul European. Potrivit acestuia, una dintre măsurile ce trebuie implementată cu prioritate o reprezintă un plan final de acțiune al Ministerului Justiției în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta curte de Casație și Justiție.

„Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.” se arată în noul raport al MCV.

Raportul face referire și la modul în care se execută pedepsele date în instanță atât pentru fapte de corupție cât și pentru infracțiuni precum incompatibilități și conflict de interese (practici dese în Consiliul Județean Cluj sau alte UAT-uri din județ).

„Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune. Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor”, mai arată aceștia.

În ceea ce privește imunitatea parlamentarilor, Rapoartele anterioare au evidențiat faptul că astfel de decizii fuseseră considerate de opinia publică drept încercări de a limita sau a evita anchetarea și eventuala tragere la răspundere a parlamentarilor.

Deputatul clujean Steluța Cătăniciu, “vedetă” în Raportul MCV

Raportul MCV publicat de Bruxelles miercuri reprezinta un regres fata de documentul similar din ianuarie anul acesta, a declarat și procurorul general Augustin Lazar. Din păcate, Clujul are neplăcuta surpriză de a-și vedea un ales menționat în acest Raport: deputatul ALDE Steluța Cătăniciu fiind datăexemplu de “așa nu”. Chiar dacă nu este nominalizată explicit, Cătăniciu este ușor de identificat în exemplul dat de Raport:

“De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat parlamentul în februarie 2017, dar parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri”, se spune în proaspăt publicatul Raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.

Unul dintre parlamentarii în cauză este deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu, „beneficiară” a unui verdict al Agenţiei Naţionale de Integritate, confirmat definitiv de instanţa de judecată, de conflict de interese în perioada în care era consilier local, urmare căruia Cătăniciu are interdicţia de a ocupa orice funcţie eligibilă timp de trei ani. Reamintim că actualul deputat ALDE a fost în conflict de interese în 2009, când, în calitate de consilier local, a votat o Hotărâre de Consiliu Local în favoarea unei persoane juridice pe care Cătăniciu o reprezenta în calitate de avocat.

Deşi în februarie ANI a sesizat comisia juridică a Camerei Deputaţilor, solicitând invalidarea mandatului de deputat al lui Cătăniciu, comisia (din care Cătăniciu făcea parte, actualmente fiind chiar vicepreşedinte al comisiei) a respins, prin vot, solicitarea ANI.

Faptul că parlamentul a validat mandatele celor trei aleşi în ciuda unor hotărâri judecătoreşti definitive şi nu a luat nicio măsură nici în cazul altor trei parlamentari care s-au procopsit, la rândul lor, cu hotărâri judecătoreşti definitive pe teme de integritate în cursul anului 2017, a determinat CE să considere drept neîndeplinită Recomandarea 9 – „Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi”.

Comisia cere explicit sancţiuni pentru parlamentarii aflaţi în asemenea situaţii. „Rapoarte privind MCV succesive au subliniat întârzieri și incoerențe în aplicarea de sancțiuni pentru parlamentarii considerați a fi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive cu privire la un raport elaborat de Agenția Națională de Integritate”, se spune în textul Raportului.

Comisia Europeană a ținut să evidențieze faptul că se dorește în continuare o Direcție Națională Anticorupție “independentă care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate”.

„În general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul obiectivului de referință nr. 3 se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință nr. 3. În cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *