CONTEXT: Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat luni, 18 noiembrie, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Este vorba despre legea care scade numărul de ore în învățământul preuniversitar și care va tăia, implicit, și o parte dintre catedrele dascălilor, trimițându-i pe unii profesori în pensie anticipată sau în șomaj.
La gimnaziu, de exemplu, ar trebui să fie tăiate peste 5 ore din orarul săptămânal al elevilor. Totuși, după mai multe discuții între liderii sindicali și guvernanți, profesorii nu vor rămâne pe drumuri, pentru că Ministerul Educației vrea să implementeze generalizat așa zisul „after school” în școli. Așadar, programul „after school” salvează țara. Dar și încurajează evaziunea fiscală, după cum susțin părinții.
Ce e programul after shool?
Concret, unele școli au implementat deja acest concept „furat” din afară. Părinții își lasă copiii cu profesorul, acolo primește un fel de meditații și își face temele, după care vine acasă relaxat și poate să își petreacă timpul liber cum dorește. Desigur, părinții plătesc pentru acest „beneficiu”. În Cluj-Napoca, mai multe școli oferă program de „after school” contra sumei de 10-20 de lei pe zi, bani care sunt plătiți de părinți profesorilor. Problema apare în momentul în care profesorii nu emit bonuri sau chintanță, astfel că banii intră într-un circuit dubios, așa cum ne-au dezvăluit părinții.
„Eu plătesc 15 lei pe zi pentru copil. Nu am nicio problemă cu acest lucru, teoretic școala mă ajută. Copilul face teme, vine acasă relaxat. Problema mea e că nu primesc bon sau chitanță, acești bani sunt băgați în buzunar de către profesor. E evaziune fiscală, cred eu. Probabil că unii părinți nu sunt curioși de acest aspect, se bucură că își pot lăsa copilul cu cineva câteva ore, însă nu e normal”, ne-a mărturisit un părinte.
Am încercat să luăm legătura cu mai mulți directori ai școlilor gimnaziale din Cluj-Napoca. După zeci de telefoane, am discutat cu directorul adjunct al școlii Nicolae Titulescu, Balog Gyorgy. Profesorul ne-a asigurat că, cel puțin la școala pe care o reprezintă, lucrurile se petrec perfect normal: „Profesorii sunt PFA, ei își declară veniturile”. Desigur, rămâne problema emiterii unui bon, sau a unei chitanțe, însă ce se întâmplă între patru ochi între un profesor și un părinte rămâne între ei.
Problema e cu atâta mai serioasă, în contextul în care vicepremierul Raluca Turcan a recunoscut că guvernul nu poate susține financiar un astfel de program la nivelul țării și, implicit, va fi nevoie de banii părinților. Extrem de bizar modul în care sindicaliștii și cei din PNL își imaginează că pot implementa „after school”, contra cost, chiar și la țară.
„Trebuie să oferim egalitate de șanse pentru orice copil din această țară. Nu mi se pare normal să am sistemul de After-school numai în mediul urban, și de regulă numai în orașele dezvoltate, care au o anumită putere financiară, iar restul să fie discriminați și să nu beneficieze de așa ceva”, a declarat liderul sindical Marius Nistor.
Sindicatele au anunțat, de asemenea, că acest program de after school va fi un fel de reconversie, pentru profesorii care pierd ore. Liderul sindical Marius Nistor a anunțat generalizarea programului Școală după școală și reintroducerea obligativității de a avea 2 educatoare la grupa de grădiniță.
“Ne interesează pe toți să avem programul Școala după școală dezvoltat la nivel național. E ca un fel de reconversie. Vor fi profesori care pot să predea, vor participa la actul de predare”, a completat Marius Nistor, la Palatul Victoria, conform edupedu.ro
Așadar, rămâne de văzut dacă „after school” va deveni o soluție salvatoare pentru România sau se va transforma într-un paradis al evaziunii fiscale.