Guvernul urmează să aibă noi discuții, luni după-amiază, cu privire la prelungirea măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimente, a declarat ministrul Agriculturii Florin Barbu la Radio România Actualități.
După introducerea măsurii, unii producători și comercianți au schimbat gramajul produselor pentru a nu fi afectați de plafonare, iar alții au scumpit alte produse.
Mecanismul este simplu de explicat, își bat gura economiștii degeaba, că politicienii sunt în an electoral și-și salvează fotoliile pe banii noștri.
Primul efect al acestei plafonării este majorarea adaosului comercial la alte produse vândute întrucât comercianții, la rândul lor, se confruntă cu creșterea costurilor asociate vânzării mărfurilor determinate direct, pe de o parte, de alte intervenții ale statului în economie prin majorarea salariului minim și a unor taxe și impozite, și, pe de altă parte, indirect, prin majorarea costurilor de transport, depozitare și a utilităților din cauza fie a lipsei infrastructurii, fie a măsurilor de intervenție ale statului menționate anterior.
Apoi, prin limitarea adaosului comercial marile rețele de vânzare cu amănuntul prin forța lor de negociere pun presiune pe producătorii produselor de bază pentru reducerea prețurilor de vânzare și în consecință a marjelor de profit ale acestora punându-i astfel în situația de a lupta pentru supraviețuirea afacerii și protejarea locurilor de muncă, deoarece și aceștia suportă impactul celorlalte măsuri de intervenție ale statului, precum creșterea unor taxe și impozite.
În plus, producătorii sunt prinși în “foarfeca” prețurilor de vânzare (presiunea dinspre retaileri) și a celor de cumpărare (presiunea din partea producătorilor agricoli beneficiari ai intervenției statului). Dificultățile create producătorilor din industrie prin efectele combinate ale măsurilor de intervenție în economie ale statului se reflectă în capacitatea lor de a-și plăti datoriile către sistemul bancar generând astfel o creștere a costului riscului pentru credite care se transformă în ultimă instanță în dobânzi mai mari plătite de populație și companii.
Intervenția statului pentru a controla un preț sau mai multe atrage după sine în mod inexorabil o altă intervenție asupra prețurilor într-un lanț de cauzalitate care se termină cu un control total al prețurilor și un eșec, așa cum a arătat economia comunistă. Intervențiile statului în economie nasc populismul prin vânzarea iluziei reducerii inegalităților rapid și fără efort cu ajutorul statului creându-se în acest mod o dependență a unor sectoare economice și a unei părți a populației de bunăvoința unor politicieni a căror singură calitate este că pot folosi forța statului pentru crearea unei bunăstări iluzorii.
În plus, cum am arătat mai sus, plafonarea se bate cap în cap cu creșterile de taxe, de aceea retailerii au cerut intervenţia punctuală la produsele care înregistrează fluctuaţii de preţ.
Începând cu data de 1 august, adaosul comercial este plafonat la 21 de produse alimentare de bază.
Premierul Marcel Ciolacu vrea prelungirea măsurii cu încă trei luni și extinderea la alte produse, precum carnea de miel, înainte de Paște.
Ministrul Agriculturii a explicat că alimentele incluse în această listă cu adaosuri plafonate sunt consumate de mai mult de jumătate dintre români şi că datele Institutului Naţional de Statistică şi cele ale Consiliului Concurenţei arată că ordonanţa şi-a produs efectul.
„Dacă ne uităm pe indicele preţului de consum, la anul 2022, când nu era această ordonanţă, preţurile erau mai mari şi cu 28%. Dacă ne uităm acum la luna decembrie, pe indicele preţului de consum, sunt cu până la minus 15%. Mai mult de atât, să nu uităm că produsele care sunt introduse în această ordonanţă, 95% din aceste produse sunt realizate de către producători şi procesatori români. Rolul acestei ordonanţe a fost să protejăm familiile cu venituri mici şi medii, pentru că 50% din români consumă aceste alimente”, a explicat Florin Barbu.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spunea că măsura privind plafonarea preţurilor la alimente de bază şi-a atins obiectivul, înregistrându-se reduceri substanţiale la lapte şi la produsele lactate, fructe şi legume, dar că de anul acesta „trebuie să găsim un nou mecanism”.