Gutuile, fructe aromate de care ne bucuram toamna de toamna, pot fi utilizate si in scop terapeutic, pentru intarirea sistemului imunitar. Specialistii in fitoterapie sustin ca 2-3 gutui consumate zilnic ne protejeaza impotriva virozelor respiratorii care ne ameninta in sezonul rece, previn anemia si stimuleaza pofta de mancare.
Gutuile au un continut bogat in vitamine si oligoelemente necesare organismului: vitamine din grupa B, vitaminele C,E, PP, calciu, magneziu, potasiu si fier. Ele pot fi consummate atat crude, cat si in compot, dulceata sau jeleu, deoarece ele nu isi pierd decat o parte din proprietati dupa ce au fost prelucrate termic. Chiar daca fierberea distruge vitaminele sensibile la caldura (vitamina C), dulceata de gutui isi pastreaza proprietatile astringente, fiind benefica in afectiunile digestive.
De la gutui se pot folosi, in afara de pulpa, frunzele si semintele. Infuzia din frunze si coji de gutui, preparata dintr-o lingurita cu amestec la un pahar cu apa fierbinte, calmeaza tusea si inlatura raguseala. Pentru a combate tusea, frunzele se pot pregati si sub forma de macerat la rece; o lingura cu frunze la o cana cu apa rece.
Contra afectiunilor pulmonare si hepatice, in cazul persoanelor care sufera de hemoragii gastrice si de afectiuni ale intestinului gros, se recomanda decoctul calmant din coji de gutuie. Extern, decoctul din coji de gutuie este indicat pentru cicatrizarea arsurilor si pentru ameliorarea iritatiilor. Semintele de gutui pot fi folosite sub forma de macerat atat intern, pentru efectul usor laxative, dar si aplicat pe piele, pentru proprietatile sale emoliente. Semintele de gutui nu trebuie consumate in doze mari pentru ca pot fi toxice pentru organism.