Nu au trecut nici 3 săptămâni de când gunoaiele Clujului au ars ca o torță la rampa temporară a Salprest, că ele s-au și reaprins, de această dată într-o altă zonă, a cărei proprietate este pasată între Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj. Zona care a început să fumege de săptămâna trecută reprezintă o porțiune din vechea rampă de la Pata Rât, porțiune care nu a fost acoperită cu pământ pentru că Consiliul Județean Cluj afirmă (conform declarațiilor șefului Gărzii de Mediu Cluj) că Primăria nu i-ar fi predat-o. Conform reprezentanților ISU Cluj, ultima intervenție la care Inspectoratul pentru Situații de Urgență a participat în zona Pata Rât a fost în data de 14 septembrie, adică miercurea trecută. În prezent, ISU nu acționează în zonă pentru că nu mai arde, în atribuțiile ISU fiind doar stingerea de urgență a incendiilor, nu și eradicarea surselor de fum toxic.
Contactat telefonic în cursul zilei de astăzi, Marius Triță, șeful Comisariatului Județean Cluj al Gărzii Naționale de Mediu, a declarat pentru Ziar de Cluj:
„Comisarii mei au fost la fața locului chiar astăzi, i-am trimis să vadă despre ce este vorba. Acolo a rămas o porțiune neacoperită cu pământ, de data trecută, de când a avut loc incendiul din aprilie. Este vorba de vechea rampă, vechiul depozit de deșeuri. La capăt spre Centrul de Management, unde urmează să se facă Centrul de Management, a rămas o porțiune neacoperită cu pământ. Noi am sesizat și atunci Consiliul Județean despre treaba aceasta, am făcut și fotografii, dar se pare că acolo e o zonă de teren care nu ar aparține, ei așa justifică, nu ar aparține sau nu a fost predată de Primăria Cluj Consiliului Județean. Ne-au pus la dispoziție o hartă, eu acum le-am spus colegilor să facă o adresă și către Primărie și către Consiliul Județean, să ne vedem acolo în teren să vedem despre ce este vorba, ei au predat-o sau nu au predat-o, ca să știm pe cine tragem la răspundere, că nu știm pe cine; dacă ei zic că nu e a lor și e a Primăriei, atunci trebuie să mergem peste Primărie. Dacă Primăria dovedește că a predat acel teren și bucățica aceea, atunci trebuie să ne îndreptăm spre Consiliul Județean.
În aprilie, acolo nu a ars, dar mai rămăsese o bucățică foarte mică spre zona dinspre variantă, care se vede și de la drum, noi am constatat și atunci că nu au acoperit-o și nu am înțeles de ce Nord Conforest-ul, care am înțeles că ei sunt abilitați de Consiliul Județean să se ocupe de astfel de lucrări, dânșii au considerat că nu e în competența lor pentru că depășește limita pe care ei au preluat-o pentru a o gestiona.
Eu am văzut, cel puțin și din fotografii, acum nu este decât fum, nu e flacără. Acolo sunt deșeuri, acumulări de gaze, se pot și autoaprinde, cum au fost și căldurile acum, în ultima perioadă. Dar, noi facem cercetările, întâi trebuie să cercetăm, să vedem întâi al cui e terenul și să dăm măsuri pentru a acoperi și zona aceea cu pământ. Și atunci se rezolvă, pentru că în rest nu mai e problemă, pentru că s-a pus un strat de jumătate de metru de pământ.
La rampele temporale, pericolul există în funcție de perspectiva din care privim lucrurile: dacă vine unul și aruncă cu o sticlă incendiară, vă dați seama că e pericol! Noi am aplicat sancțiuni și pentru faptul că nu s-au luat măsuri pentru a preveni astfel de incendii, adică pază, împrejmuire ș.a.m.d. Acolo trebuie să ai un minim de pază, un minim de împrejmuire, pentru că gunoaiele se aprind ușor, la o sticlă aruncată peste gard se aprind foarte ușor.
Pe noi acum, mai întâi de toate, ne interesează proprietarul terenului, pentru că noi am și mers la Consiliul Județean să punem în vedere, dar dânșii ne-au prezentat o hartă din care ei ziceau că nu e prins și terenul respectiv, că Primăria nu li l-a predat. Deocamdată, nu pot să iau în considerare nici o variantă, nici alta, până nu verificăm. Noi facem adresa aceasta și sper ca săptămâna aceasta să ne întâlnim cu toții, și cei de la Consiliul Județean, și noi, și cei de la Primărie, să constatăm la fața locului exact cui aparține acel teren. Pentru că cel care e deținătorul legal de teren, el trebuie să se și ocupe de stingerea focului… măsurile pe care le vor lua ei din punct de vedere administrativ le incumbă în totalitate, nu putem noi să le spunem decât ca măsură, adică stingerea incendiului, pentru a nu mai provoca alte surse de foc, de a nu contamina zona ș.a.m.d. Dar ce măsuri iau ei e treaba lor, pentru că ei sunt deținătorii legali de deșeuri! ISU participă strict pe pagina de incendiu, adică de urgență, ISU asta însemnă, în caz de urgență, normal, ei intervin, dar ulterior administrarea zonei intră în sarcina Primăriei sau a Consiliului Județean, a aceluia care e deținătorul legal al terenului.”
Reaminteam, într-un material anterior, faptul că, la incendiul din luna aprilie, reprezentanții Gărzii de Mediu și cei ai Agenției pentru Protecția Mediului Cluj considerau că cea mai bună și sigură metodă de a stopa reaprinderea rampei ar fi acoperirea vechii gropi de la Pata Rât cu un strat protector de pământ, motiv pentru care și-au dat avizul ca reprezentanții Consiliului Județean să intervină în acest scop.
De asemenea, reaminteam faptul că primarul Clujului, Emil Boc, a susținut în luna mai, după ce mai bine de trei săptămâni clujenii au inhalat noxele incendiului nestins la timp, că există indicii potrivit cărora incendiul de la Pata Rât a fost provocat de o mână criminală. Și-atunci se pune întrebarea: de ce nu s-au luat măsuri? Unde sunt rezultatele anchetei pe care declară că au demarat-o polițiștii clujeni ca urmare a plângerii pe care a depus-o administratorul rampei?
Conform Monitorul de Cluj, „reprezentanţii ISU Cluj recunosc că de la ultimul incendiu major de la sfârşitul lunii august au mai intervenit la Pata Rât aproape în fiecare weekend pentru a stinge focul de mai mari sau mai mici dimensiuni care a cuprins gunoaiele.
Dezastrul provocat de arderea gunoaielor de la Pata Rât i-a marcat de fiecare dată pe locuitorii din zonă, în ultimele luni, zeci de persoane primind îngrijiri medicale pentru intoxicaţie cu fum. Nu doar cei din Pata Rât sunt afectaţi, ci şi locuitorii întregului cartier Someşeni. Mai mult, şi zborurile de pe aeroport sunt afectate de fiecare dată când fumul gros şi înecăcios învăluie oraşul.
La ultimele două incendii, din mai şi din august, pompierii clujeni s-au luptat peste 55 de ore pentru a stinge flăcările (36 de ore la incendiul din mai şi 19 ore la cel din august), folosind tone de apă. Incendierea gunoaielor se pare că continuă în ciuda numeroaselor dosare penale deschise la poliţie şi a declaraţiilor autorităţilor că lucrează pentru identificarea şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi pentru aceste dezastre ecologice.”
Foto: Monitorul de Cluj