Ca într-un veritabil film de groază al lui Hitchcock, Clujul este invadat de păsări, mai precis de ciori, care înnegresc cerul orașului, mutându-se, croncănind zgomotos, dintr-o zonă în alta, acoperind complet clădirile pe care se așază. Ciorile traversează întregul oraș, dinspre Parcul Babeș, peste clinicile universitare și Cimitirul Central, în drumul lor spre gunoaiele de la Pata Rât și retur.
Nu doar gunoaiele de la Pata Rât atrag ciorile în Cluj-Napoca, ci și pubelele deschise, din care se revarsă mereu resturile menajere, și deșeurile care împânzesc Clujul pe fiecare stradă. Urbea insalubră și groapa de gunoi de la marginea acesteia reprezintă raiul ciorilor pentru care „e fain la Cluj!”, pentru că aici au hrană îmbelșugată. Pentru că, de ani de zile, autoritățile nu iau măsuri pentru a le tăia ciorilor sursa de hrană, gunoaiele, acestea și-au făcut mutația definitivă aici, ele devenind „clujeni” cu acte în regulă, terorizându-i pe concitadinii bipezi cu găinațul și croncănitul lor.
Dincolo de problema estetică și de salubritate, ciorile reprezintă și un risc pentru sănătatea publică, însă, cu toate acestea, lucrurile nu se vor rezolva prea curând. Cu seninătate, Alin Tișe ne anunța săptămâna trecută, printr-un comunicat de presă, că vom avea probleme cu depozitarea deșeurilor Clujului măcar până în 2018, așa că, cel puțin până atunci, păsările pot înnegri în continuare liniștite cerul de deasupra Clujului, pot „înmaroni” clădirile și trotuarele cu găinațul lor! Într-un „sat fără câini” sau cu „câini” incompetenți și dezinteresați, ciorile sunt și vor fi mereu în lumea lor!
Cristi Domșa, reprezentantul Biroului Teritorial Cluj-Napoca al Societății Ornitologice Române, a explicat, pentru Ziar de Cluj, care sunt cauzele și soluțiile pentru problema ciorilor din Cluj-Napoca:
„Eterna problemă a ciorilor! Asta se întâmplă la fel în fiecare toamnă-iarnă pentru că folosesc orașul ca loc de înnoptare în această perioadă. Toate păsările care se hrănesc împrejur, în special pe terenurile agricole și pe gropile de gunoi, cum e cea de la Pata Rât, și în Hașdeu înnoptează și în Babeș și merg în special către groapa de gunoi. Asta este o chestie foarte specifică în perioada rece. În perioada caldă, când cuibăresc, rămân în oraș doar cele care chiar cuibăresc în oraș; o zecime din ele dacă rămân în oraș pentru cuibărire! Restul cuibăresc în alte părți, în cuiburi făcute în diferite colonii, pe plantații de salcâm, pe aliniamentele de-a lungul drumurilor, se împrăștie în toate direcțiile.
Dar, pentru că orașul e mai cald în perioada de iarnă, preferă să rămână aici să înnopteze. Și, în plus, bineînțeles, și sursa de hrană e foarte aproape. Dacă ar înnopta, de exemplu, într-o pădure în Dezmir, le-ar fi foarte greu să ajungă să se hrănească la groapa de gunoi. Dacă înnoptează aici, în Cluj, ajung în 15 minute la groapa de gunoi și înapoi.
Situația e controlată de natură, de situația din natură. Adică, faptul că este o groapă de gunoi care e complet deschisă și le oferă sursă de hrană este singurul factor care le determină prezența. Asta le favorizează și înmulțirea, cu siguranță. Soluția ar fi mult așteptata groapă de gunoi la standarde europene. Adică, închisă, controlată. Groapa de la Pata Rât închisă, cum se dorește de foarte multă vreme.
Altă soluție nu ar fi. Poți organiza vânători, dar ar fi o chestie doar temporară. În primul rând, nu se pot împușca în perioada de cuibărire pentru că e interzis la toate speciile, indiferent dacă sunt protejate sau nu și asta ar însemna să investești sume masive și să rezolvi problema pentru un sfert de an, pentru că în toamnă și în vară ar fi din nou înapoi, de pe câmpuri.
Cu siguranță ar putea fi și o problemă de sănătate publică, mai ales în contextul în care în partea centrală a Europei s-a semnalat din nou gripa aviară, o nouă tulpină a virusului care, în principiu, a început să se răspândească prin speciile care migrează din loc în loc, către crescătoriile de păsări. Știu că deja în partea centrală a Europei, în Austria parcă și Germania, au fost închise deja câteva ferme de păsări, tocmai din cauza gripei aviare. Momentan, încă în România nu știm cazuri, dar oricum constituie un factor de risc, asta e foarte clar! Există posibilitatea, foarte redusă, e drept; dacă ne gândim doar la rațele și lebedele care migrează, acestea, dacă sunt infectate și stau în același loc, adică pe o baltă cu cele domestice, există posibilitatea transmiterii mai mare. Dar, în cazul ciorilor, cum nu vin în contact direct, doar tangențial, posibilitatea e mult mai redusă, dar nu zero.
În plus, este disconfortul cauzat de mizeria pe care o fac, eventual de gălăgie. Pentru ele e pur și simplu o activitate conservativă, adică e cel mai la îndemână loc unde pot să înnopteze și unde pot să se hrănească fără cea mai mică problemă și evident că sunt atrase de condițiile acestea.
Nu cred că numărul lor este mai mare anul acesta față de alți ani. Există o monitorizare oficială, de-a lungul timpului, însă doar pentru partea de cuibărire, adică coloniile cunoscute și cam care e numărul de perechi care cuibăresc în diferite zone. Dar, pentru perioada de iernare, nu prea se face. În general numărul lor este relativ constant. Cel puțin, în ultimii 10 ani, a fost relativ constant, nu au fost fluctuații semnificative, majore.
Dacă s-ar rezolva problema cu groapa de gunoi, ar fi un bun start. Nu ar pleca toate ciorile, asta e cert, pentru că, totuși, sunt câmpurile agricole în jur, sunt depozitele ilegale, mai sunt și alte surse de hrană, dar, cu siguranță, nu ar rămâne probabil decât un număr nesemnificativ, poate 50% din ele, oricum, mult mai acceptabil decât cele care sunt acum.
Ciorile sunt o specie oportunistă, orice sursă de hrană se găsește e suficientă pentru ele și poți să rezolvi problema gropii de gunoi, dar nu poți să rezolvi problema depozitelor ilegale, tomberoanelor deschise peste tot etc. Și tomberoanele din oraș sunt o problemă, gândiți-vă numai câte mii de surse de hrană au printre blocuri și pe lângă blocuri ș.a.m.d.”