Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 24 inculpaţi, printre care farmaciști, pentru trafic de droguri. Grupul infracțional organizat a fost destructurat de DIICOT Cluj la începutul anului 2018. Inculpații au scos din țară droguri de risc și mare risc. Destructurarea acestui grup, ”Thai Teraphy” a fost exclusivitate Ziar de Cluj. Fiindcă întreaga presă a furat materialul atunci, fără să citeze sursa, este normal ca azi să nu știe despre ce este vorba în propoziție și să nu scoată nici un pâs cu privire la protagoniști și să dea numai comunicatul sec al procurorilor. Așteptăm cu interes să aibă ”revelații” după ce citesc acest material. Mai ales linkurile active la materialele din epocă. IPOCRIZIA lui Cosmin Muntean o puteți vedea și în fotografia de mai sus unde apare cu pancartă ”Corupții la pușcărie” la protestele anti-Ponta din 2014-2015. Asta în condițiile în care el, din 2012, făcea trafic de droguri. Așa e cu ”civismul”: funcționează până nu ești prins…
CITEȘTE ȘI: Traficanții de droguri ai lui Muntean vor libertate, joburi şi o nouă şansă
Cei 24 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc și de mare risc, scoatere din țară de droguri de risc și de mare risc, efectuare de operaţiuni fără autorizaţie prealabilă cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și spălarea banilor, potrivir procurorilor DIICOT Cluj.
- Procurorii DIICOT Cluj au declarat că această rețea era condusă de un anume Cosmin Muntean, din Cluj-Napoca. Aceasta avea trei locotenenți în persoana numiților Cristian Muntean, fratele lui Cosmin Muntean, Ovidiu Piroș și Dorin Gabriel Poruțiu.
- Anchetatorii mai spun că afacerile au ”pornit” în anul 2012 și au vizat, în principal SUA, țară unde medicamentele au un regim special.
- Pentru exemplificare, rețeaua vindea xanax în SUA cu 200 de dolari cutia, în condițiile în care în România, pentru acest medicament se achita între 15 și 20 de lei, adică de 40 de ori mai puțin.
- Rețeaua de clujeni care vindeau medicamente interzise în Statele Unite, funcționa atât de bine încât avea profituri de zeci de milioane de lei. În cinci ani de funcționare, profitul estimat a fost de 55 de milioane de lei. Banii erau ascunși în off-shore din Insulele Virgine Britanice.
Trimiși în judecată după 4 ani
”Prin rechizitoriul din data de 28.09.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 24 inculpaţi (parte din aceștia având profesia de farmacist), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc și de mare risc, scoatere din țară de droguri de risc și de mare risc, efectuare de operaţiuni fără autorizaţie prealabilă cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și spălarea banilor”, a transmis azi DIICOT.
”Liderul grupului infracțional organizat, profitând de împrejurarea că avea cunoștințe care activau în domeniul farmaceutic, a inițiat și organizat o întreagă structură care a evoluat și s-a dezvoltat în timp, prin intermediul căreia au fost exportate medicamente aflate sub control național către destinatari din Statele Unite ale Americii și alte 29 de state din Europa.
Printre acestea Marea Britanie, Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria”, arată procurorii DIICOT.
Printre medicamente se numără Codeina, Xanax, Dormicum, Ultracod, Zolpidem, Diazepam, Bromazepam, Alprazolam sau Midazolam.
Activitatea de punere în vânzare a substanţelor amintite a presupus o colaborarea cu farmaciile on line din străinătate, dar și crearea unor site-uri de vânzări on line, site-uri care, prin web design, sugerau că sunt farmacii on line.
În acest context, menționăm că, farmaciile on line au fost autorizate să funcționeze în România, abia în cursul anului 2019, când, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 444/2019, a fost prevăzută posibilitatea unităților farmaceutice să vândă și să elibereze on line numai medicamente care pot fi achiziționate fără prescripție medicală, fiind interzisă însă eliberarea și vânzarea medicamentelor care pot fi cumpărate doar în temeiul unei prescripții medicale”, au mai arătat procurorii.
Potrivit rechizitoruiului, activitatea infracțională a grupului a presupus:
- un site care funcționa ca și o farmacie on line, configurat pentru a nu putea fi accesat din România, în vederea împiedicării descoperirii activității infracționale;
- colaborarea cu alte site-uri similare care aveau o bază de date cu clienți;
- colaborarea cu farmacii din țară care să furnizeze cantități considerabile de medicamente aflate sub control național, fără rețetele legale;
- diferite metode de plată, începând de la utilizarea sistemelor de transfer rapid de bani, plata cu cardul, transferuri bancare, până la plăți cu monede virtuale.
Trafic cu medicamente cu substanțe psihoactive
Ca urmare a documentării activității infracționale a rezultat că, în perioada 2010 – 2018, a fost procurată și expediată în străinătate cantitatea totală de 8.437.208 comprimate care conțin substanțe care se regăsesc pe Tabelele Anexă la Legea nr.143/2000.
De asemenea, în modalitatea expusă mai sus au fost expediate și medicamente care conțin substanțe susceptibile să producă efecte psihoactive, au mai arătat procurorii.
Cum se „spălau banii”
Sumele de bani obținute în această modalitate au fost supuse unui amplu proces de spălare, fiind înființată în acest scop o societate cu sediul într-un paradis fiscal. În total au fost supuse procesului de spălare a banilor sumele de aproximativ 5 milioane de dolari (USD) și 4 milioane de euro.
În ceea ce privește infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, s-a reținut că, o parte dintre inculpați, fără a deține un titlu de calificare în farmacie, au comercializat medicamente aflate sub control național.
În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii privind peste 50 de bunuri imobile, 13 vehicule, conturi bancare și sume de bani de peste 160.000 de lei și 40.000 de euro.
În vederea probării activității infracționale au fost utilizate instrumente de cooperare internațională cu autoritățile judicare din Statele Unite ale Americii și alte 29 de state din Europa.
Rechizitoriul însoțit de dosarul cauzei a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului Cluj.
Rețaua a fost destructurată acum mai bine de 4 ani. În ianuarie 2018, procurorii DIICOT sau efectuat 47 de percheziții domiciliare pe raza judeţelor Cluj, Neamţ şi Bistriţa-Năsăud.