Ungaria a intrat în recesiune tehnică la sfârșitul anului 2022, în condițiile în care gospodăriile și întreprinderile au strâns cureaua, pe fondul creșterii galopante a inflației în această țară din Europa Centrală, potrivit unei prime estimări publicate marți. Produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,4% în perioada octombrie-decembrie, după o scădere de 0,7% în trimestrul al treilea, a anunțat institutul de statistică, citat de Le Figaro.
- Această contraperformanță vine pe fondul creșterii prețurilor, un fenomen care s-a accentuat în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Inflația s-a apropiat de 26% în ianuarie, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană (UE), cu o creștere de 52% a prețurilor la energie și de 44% la alimente.
- Premierul naționalist Viktor Orban acuză în mod regulat sancțiunile Bruxelles-ului împotriva Rusiei pentru criza economică, deși a votat pentru toate aceste sancțiuni alături de partenerii săi. El solicită o încetare a focului și discuții de pace între Moscova și Kiev.
Ultima recesiune tehnică – definiția general acceptată este de cel puțin două trimestre succesive de contracție – a fost în prima jumătate a anului 2020, sub impactul pandemiei Covid-19. Pentru întregul an 2022, activitatea a crescut cu 4,6% datorită unei prime jumătăți bune a anului în această țară cu aproape 10 milioane de locuitori.
Ministrul Economiei, Mihaly Varga, citat de agenția de presă MTI, a salutat rezultatul „în ciuda unui război prelungit și a sancțiunilor de la Bruxelles”. „Ungaria s-a descurcat mai bine” decât în 2021 „chiar dacă nu a primit încă” miliardele de fonduri europene, înghețate în așteptarea reformelor anticorupție, a comentat el, salutând de asemenea o rată a șomajului foarte scăzută (în jur de 4%).
Potrivit lui Peter Virovacz, economist la ING, actuala perioadă nefastă ar trebui să fie de scurtă durată. „Există șanse mari ca PIB-ul să se contracte din nou în primul trimestru din 2023, înainte de un proces de redresare”, a scris el într-o notă, prezicând „o criză de scurtă durată”.
