Curtea de Apel Bucureşti a decis azi, cu titlu definitiv, că fotografiile din viaţa privată a unei persoane nu pot fi difuzate, fără acordul acesteia, chiar dacă este o figură publică şi este surprinsă într-un loc public. Cazul crează un precedent, pornind de la procesul intentat de judecătorul CSM Cristi Danileț ziarului Ring. În ziar au fost publicate mai multe fotografii în care judecătorul apărea mergând pe stradă alături de o persoană de sex feminin, care avea chipul blurat. Fotografiile erau însoţite de un text ce sugera că Danileţ ar fi avut o relaţie nepotrivită cu acea persoană. “Persoana care mă însoţea este una dintre fiicele mele (acest aspect fiind cunoscut de jurnalist la data publicării ziarului) şi că fotografiile au fost publicate fără acceptul meu (eu afirmând în mod expres jurnalistului că nu sunt de acord cu publicarea)”, precizează Cristi Danileţ pe blog său.
Tribunalul Bucureşti a respins pe 10 aprilie 2015 ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesual pasive a lui Bogdan Cotigă şi a constatat caracterul ilicit al publicării şi difuzării de fotografii privind viaţa privată de familie a reclamantului în format scris şi pe internet în cadrul reportajului «Pe cine duce Danileţ, seara, în vizită la C.S.M.» în ziarul Ring din data de 06.09.2012, respectiv pe site-ul www.ziarulring.ro. Tribunalul a obligat S.C. Ring Media Group S.R.L. să publice hotărârea, după rămânerea definitivă a acesteia, în ziarul Ring şi pe site. Sentința a fost atacată cu apel de către reclamant, iar Curtea de Apel București a pronunțat decizia definitivă, Danileț primind și daune morale.
”Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Obligă pe pârâţi în solidar la plata sumei de 1000 euro în echivalent în lei la data plăţii cu titlu de daune morale. Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Definitivă.”
Cristi Danileţ precizează că discuţia juridică a vizat dreptul presei de a publica fotografii cu o persoană publică aflată într-un loc public, care însă nu ţin de activitatea sa profesională, ci relevă aspecte de viaţă privată. Şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art 10 din CEDO:
„Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie (…)”, ale art 30 din Constituţia României: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine” şi ale art. 74 lit. f din Codul Civil: „(…) pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză”.
Procesul s-a desfăşurat în perioada aprilie 2014-iunie 2016.
“Această hotărâre judecătorească, susţinută de dispoziţiile art. 74-76 Cod Civil, de jurisprudenţa CEDO şi de o largă jurisprudenţă internaţională, este menită să consolideze o jurisprudenţă absolut necesară la noi, care se subsumează conceptului de privacy insuficient cunoscut şi aplicat în România: cât timp este vorba de viaţa sa particulară, cea intimă sau cea de familie omul are dreptul să fie lăsat în pace, să fie anonim, să fie ferit de ochii celorlalţi, doar el fiind cel care poate decide asupra modalităţilor de folosire a informaţiilor care îl privesc sau a imaginii sale, aceasta fiind valabil atât cât este într-un loc privat, cât şi atunci când se află într-un loc public (stradă, local etc)”, explică judecătorul Danileţ.
Deocamdată vorbim de un caz concret, judecat ca atare, care nu poate fi aplicat și altor spețe. Rămâne la latitudinea celor care judecă astfel de cauze dacă aplică acest precedent sau nu. În România nu există practica precedentului judecat.