Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj au dispus, la aproape un an de când a fost reținut, trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Bogdan Durlea, fostul șef al Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj.
DURLEA BOGDAN ȘTEFAN, la data faptelor inspector șef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR), este acuzat de comiterea infracțiunilor de:
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată,
– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,
– luare de mită, în formă continuată,
– efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Dar să le luăm pe rând.
Cu privire la pretinsa infracțiune de efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu funcția, Bogdan Durlea și avocatul său au încercat să inducă ideea că acesta doar i-ar fi făcut anumite favoruri socrului său.
|În motivarea instanței se menționează faptul că: inculpatul D. B. Ş., în calitate de inspector şef al IT 4 din cadrul ISCTR, nu putea desfăşura activităţi în cadrul unor societăţi comerciale, mai ales în cadrul unora care ar activa în domeniul transportului rutier, cu privire la care este direct implicat, prin prisma atribuţiilor de serviciu. În ciuda acestei interdicţii, probele administrate pe parcursul urmăririi penale au relevat la nivel de suspciune rezonabilă că, inculpatul administra în fapt SC E. T. SRL, societate prin intermediul căreia ar efectuat operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, contrar inderdictiei legale impuse de functia detinută, și nu realiza doar simple favoruri pentru socrul său, astfel cum acesta a precizat atât personal cât și prin intermediul avocatului ales, în cadrul procedurilor de luare/prelungire măsura arestului preventiv.
Pe parcursul urmăririi penale au fost incuviintate si puse in executare măsuri de supraveghere tehnică care au oferit indicii temeinici și chiar probe in sensul implicării reale și constante a inculpatului D. B. Ș. în administrarea de fapt a societatii mentionate realizând, astfel, şi operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia pe care o deţinea.
Mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale au relevat probe din care suspiciunea rezonabilă a comiterii de către inculpatul D. B. Ș. a infracțiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prev. de art. 12 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000, in contextul in care implicarea sa in administrarea de fapt a SC E. T. SRL a fost una reală, constantă, și nu sporadică, astfel cum a sustinut inculpatul, realizand direct sau prin interpuşi, operaţiuni comerciale concrete (încheierea de contracte/emiterea de facturi). Toate aceste operatiuni comerciale concrete pe care inculpatul le-ar fi realizat exced unui simplu ajutor pe care inculpatul l-ar fi acordat socrului său, numitul F. și constituie la nivel de aparenta, activităti subsumate elementului material al laturii obiective a infracțiunii suspectate.
Cu privire la pretinsa infracţiune de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
În motivarea instanței se precizează: inculpatul D. B. Ş. putea cenzura activitatea de control pe care inspectorii din subordine ar fi putut-o realiza la operatorul de transport SC K. I. T. SRL, controlat de C. C., iar primirea bunurilor de la C., tocmai în scopul ca inculpatul D. să rezolve problemele pe care C. le avea cu inspectorii B. şi M., care îi solicitau lui C. să transmită, pentru verificări, înregistrările digitale ale tahografelor, actiuni care par a se circumscrie elementelor de tipicitate ale infractiunilor corelative de luare de mită, respectiv dare de mită.
În privinta pretinsei infracţiuni de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În luna noiembrie 2022, martorul N. V. realiza activităţi de control în zona localităţii Mureşenii Bîrgăului, împreună cu inspectorul M. A., ocazie cu care au oprit în trafic un autocar al firmei G., cu privire la care s-a constatat nerespectarea timpilor de conducere. În timpul controlului realizat de cei doi inspectori ISCTR, martorul N. V. a fost sunat de către inculpatul D. Ş. B. şi, fără ca N. să îi răspundă acestuia, inspectorii ISCTR nu au luat măsuri de sancţionare, întrucât „ştiau” de ce sună inculpatul D.: Eu nu i-am răspuns niciodată la telefon lui D. când mă suna în timpul controlului şi nu i-am răspuns nici atunci când oprisem autocarul aparţinând G. în noiembrie 2022, însă nici nu a fost nevoie să îi răspund acestuia la telefon pentru că ştiam de ce mă sună. Arăt faptul că acel apel era suficient pentru a înţelege mesajul şi nu am primit vreun mesaj scris de la D. şi nici nu am vorbit ulterior controlului cu acesta.
Astfel, martorul N. V. a mai declarat, cu ocazia audierii din data de 09.10.2023, că inculpatul D. B. Ş. îi ceruse în mod explicit, în cursul anului 2021, să protejeze firma G., acesta fiind motivul pentru care nici nu era nevoie să răspundă atunci când era sunat de inculpat în timpul controalelor.
O altă firmă ce pare a fi fost protejată de către inculpatul D. B. Ş. era R. SRL, care activează în domeniul transporturilor agabaritice, despre această firmă martorul N. afirmând că pentru mine fiind de notorietate relaţia de prietenie dintre patronul acestei firme V. L. şi B. D..
Pe acest fond, la finalul lunii noiembrie-începutul lunii decembrie 2022, N. V. şi M. A. efectuau controale pe raza DN17 Mureşenii Bîrgăului, ocazie cu care inspectorul M. a oprit pentru control un transport agabaritic, în urma controlului constatându-se că acel mijloc de transport aparţinea R. SRL iar transportul se făcea în lipsa unei autorizaţii speciale de transport. Când a observat cărei firme aparţine mijlocul de transport oprit, N. V. şi-a închis telefonul, întrucât bănuia că urmează să fie sunat de D. B. Ş. însă, la un moment dat, colegul M. A. a fost sunat de D. care i-a spus „spune-i la V. să îşi deschidă urgent telefonul!”. Eu mi-am dat seama că motivul pentru care îmi cere să îmi deschid telefonul (mai ales că era seara în jurul orei 22.00), este acela de a putea să-mi solicite să nu luăm măsurile de sancţionare şi, deşi nu mi-am mai deschis telefonul, eu ştiam ce vrea D. şi i-am dat drumul acelui camion, fără a lua măsurile de sancţionare.
În luna martie 2022 inspectorii ISCTR N. V. şi M. P. au desfăşurat activităţi de control în zona localităţii Oşorhei, jud Bihor, ocazie cu care au oprit pentru control un camion 8 x 4 (…) care circula cu ITP-ul expirat, iar starea tehnică nu era corespunzătoare în sensul că o anvelopă era necirculabilă pe drumurile publice.
Cu ocazia acelui control, inculpatul D. B. Ş. l-ar fi sunat pe inspectorul M. şi i-ar fi cerut acestuia să nu ia măsuri de sancţionare faţă de firma al cărei camion fusese oprit, motivând că acea firmă ar fi a lui C., cu referire la faptul că ar fi protejată de inculpatul Ţ. C. V..
Ca urmare a intervenţiei inculpatului D., la cererea inculpatului Ţ. C. V., nu au fost luate măsuri de sancţionare, deşi fuseseră constatate contravenţiile prevăzute de art. 3 pct. 15 şi 16 din HG 69/2012.
În cursul lunii noiembrie 2022, în timp ce inspectorii N. V. şi M. A. realizau activităţi de control pe raza localităţii Podirei, jud. Bistriţa Năsăud, au oprit în trafic un camion aparţinând firmei R. SRL, ocazie cu care au constatat că se realiza un transport agabaritic în lipsa unei autorizaţii speciale de transport. În timpul controlului, N. V. a fost apelat de inculpatul D. B. Ş. şi, la fel ca şi în celelalte situaţii, eu nu i-am răspuns la telefon lui D., dar când am văzut apelul mi-am dat seama despre ce este vorba şi i-am spus lui M. să mergem să ne vedem despre treburile noastre.
Tot în cursul lunii noiembrie 2022, în timp ce inspectorii N. V. şi M. A. realizau activităţi de control pe raza localităţii Piatra Fântânele, jud. Bistriţa Năsăud, la KM 100, pe DN 17, au fost observate de aceştia 3 camioane ale R. care erau oprite (martorul N. afirmând că acele camioane se ascundeau de inspectorii ISCTR). Cei doi inspectori s-au deplasat la şoferii camioanelor, care le-au comunicat că vin de undeva din Vatra Dornei şi merg spre Uriu. Ştiu că era noaptea în jurul orei 22-23, şi nu mai reţin exact ce marfă transportau, dar nici nu m-a interesat foarte mult întrucât ştiam că nu am ce să-i fac. Din ce îmi amintesc, tot eu am fost sunat de D. şi cu acea ocazie, şi, la fel ca şi în alte situaţii nu am răspuns la telefon, dar ştiam de ce mă sună astfel că nu am luat nicio măsură. Când a fost situaţia cu cele 3 camioane, în concret, era vorba de lipsa AST.
În același dosar, a fost trimis în judecată și ȚIGOUAN AUREL, la data faptelor inspectorul coordonator județean al județului Bistrița Năsăud din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) – Inspectoratul Teritorial nr. 4, pentru comiterea infracțiunilor de:
– folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată și
– dare de mită
De asemenea, sunt cercetați în stare de libertate inculpații F.N. (socrul lui Bogdan Durlea) pentru comiterea infracțiunii de influențare a declarațiilor, și T.R. și T.F.A. pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
Prezenta cauză are ca obiect modalitatea în care, în perioada 2020-2023, funcționari din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj, printre care și inculpații Durlea Bogdan Ștefan și Țigouan Aurel, ar fi „protejat” mai multe societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri prin aceea că le-ar fi furnizat administratorilor acestora informații nedestinate publicității referitoare la controalele pe care inspectorii rutieri urmau să le desfășoare.
Astfel, în perioada menționată anterior, inculpații Durlea Bogdan Ștefan și Țigouan Aurel, în calitățile menționate mai sus, ar fi comunicat mai multor persoane informații referitoare la acțiunile de control ale inspectorilor I.S.C.T.R. (cum ar fi obiectivele controalelor, durata acestora, componența echipajelor, zona de acțiune etc.), în scopul de a le asigura posibilitatea să își modeleze comportamentul în trafic într-un mod care să permită evitarea aplicării unor sancțiuni de către inspectorii I.S.C.T.R.
Totodată, în perioada 2022-2023, inculpatul Durlea Bogdan Ștefan în contextul verificării unor vehicule care circulau pe drumul public sau al efectuării unor controale la o stație de betoane, nu ar fi aplicat sancțiuni în urma constatării unor contravenții (lipsa instalației de cântărire a vehiculelor rutiere, lipsa licenței de transport, inspecția tehnică periodică expirată etc.) și ar fi determinat doi inspectori din subordine să nu aplice sancțiuni față de un operator de transport.
În perioada 2021 – 2023, inculpatul Durlea Bogdan Ștefan ar fi pretins și primit la diferite intervale de timp, de la mai multe persoane, sume de bani și materiale de construcții la prețuri reduse pentru asigurarea protecției unor operatori de transport, (scutire de sancțiuni sau intervenții la inspectorii din subordine).
La data 12 aprilie 2023 inculpatul Durlea Bogdan Ștefan ar fi primit de la inculpatul Țigouan Aurel produse de origine animală în valoare de aproximativ 400 lei în legătură cu privire la numirea/menținerea în funcție a inspectorilor coordonatori județeni.
În perioada septembrie 2020 – septembrie 2023, inculpatul Durlea Bogdan Ștefan, în calitate de deținător de facto al mai multor mijloace de transport rutier de mărfuri ar fi furnizat servicii de transport rutier cu vehiculele care îi aparțineau în fapt, prin intermediul societăților comerciale controlate de inculpatul F.N. (socrul inculpatului), ar fi încheiat contracte comerciale și ar fi emis facturi, direct sau prin angajați ai firmelor controlate de socrul său, în scopul obținerii de venituri pentru societățile respective.
Socrul său, Nuțu Fonta, un afacerist din Maramureș implicat în mafia pădurilor, a mituit doi martori care au făcut declarații mincinoase.
La data de 02 februarie 2024 inculpatul F.N. ar fi încercat să determine un martor să facă afirmații mincinoase în contextul audierii acestuia din urmă în dosarul penal instrumentat de procurorii anticorupție, oferind inclusiv anumite foloase.
În același context, ultimii doi inculpați, fiind audiați în calitate de martor în prezenta cauză, ar fi făcut afirmații mincinoase în legătură cu faptele și împrejurările esențiale soluționării dosarului.
Durlea a încercat să recupereze banii asupra cărora au fost dispuse măsuri asiguratorii.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor sume de bani ce aparțin inculpatului Durlea Bogdan Ștefan. Durlea a contestat decizia, însă instanța a respins cererea.
Respinge, ca nefondată, cererea de ridicare a măsurii asigurătorii. Constată legalitatea și temeinicia măsurii asigurătorii a sechestrului, instituită prin ordonanța din data de 11.10.2023 a DNA ST CLUJ și menținută prin ordonanța din data de 04.04.2024, astfel cum a fost restrânsă prin rechizitoriu, asupra sumei de 17.264 euro, ridicată de la inculpatul D.B.Ş. Menține măsura asigurătorie.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
În dosarul inițial continuă cercetările cu privire la mai multe persoane. Patru inculpați au fost trimis în judecată în martie în dosarul Mită la ISCTR, aceștia fiind acuzați de luare de mită și abuz în serviciu. În dosarul trimis în judecată în luna martie sunt inculpați ORHA IOAN, ȚEPELE CRISTIN VIOREL, BAICU SORIN GELU și ZEHAN FLORIN MIHAI, toți patru fiind inspectori de trafic rutier în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj.
Citește și:
Un nou dosar de corupție cu inspectorii de la ISCTR Cluj. Ghiciți cine lipsește