Targul de Cariere s-a nascut la Cluj, are loc in toate marile orase ale Romaniei si in jurul sau s-au mai inchegat doua mari evenimente de impact ale Clujului: Photo Romania Festival si Jazz in The Park. Cei doi tineri care au pus bazele acestui business neconventional au dezvaluit pentru Ziar de Cluj felul in care s-a nascut ideea targului, cu lauri si prabusiri, cu idei mai putin obisnuite la noi, cum a supravietuit crizei si ce planuri au.
Targul de Cariere se desfasoarea sub umbrela organizatiei “Fapte”, gazduita de o cladire minimalista de pe strada Brutarilor. Biroul celor doi “sefi” e ornat in aceste zile cu un magnetofon vechi si ingalbenit ce sade langa biroul lui Stefan Teisanu, unul dintre fondatori.
“Am o banda cu inregistrari din copilarie, acum incerc sa vad cum pot sa o ascult”, explica tanarul.
Biroul lui si al lui Mihai Cotos, celalalt fondator al proiectului, stau fata in fata. Degajati, cu un umor bine antrenat, gata sa izbucneasca in hohote chiar si la povestirea unor momente dramatice din istoria proiectelor de pana acum, ei au relatat rapid, cum le sta bine unor moldoveni totul de la A la Z. Pentru ca cei doi au in comun, printre altele, faptul ca au venit din Moldova, unul din Botosani si celalalt din Radauti. S-au intalnit insa in organizatia studenteasca AIESEC, unde unul era presedinte si celalalt vicepresedinte. Ambii au renuntat la facultate din acei ani.
“Am venit la Cluj pentru ca stiam ca e o facultate de Informatica foarte buna pe care am abandonat-o patru ani mai tarziu. Problema a fost o identificare gresita de vocatie. Chiar ma visam un mare informatician, am fost student bursier. Mi-am dat seama ca de fapt sunt mai multe lucruri pe lume decat ce stiam eu de la Botosani, de acasa: medic, avocat, profesor si popa. Am aflat de informatician si am incercat-o si pe asta. Apoi, ajungand la Cluj si implicandu-ma in tot felul de asociatii si proiecte sociale am aflat ca mai exista pe lume si alte meserii si posibile drumuri. Nu stiam ca exista conceptul de analist de resurse umane, de agent de vanzari, nu stiam de existenta lor”, marturiseste Teisanu.
Cei doi au decis atunci sa o ia pe un drum care li se potriveste mai mult.
“De aici a inceput de fapt totul: din frustrarea ca noi am ales gresit neavand informatii, mergand dupa ce era la moda si ce ziceau parintii, fara sa pricepem foarte multe lucruri despre lume. Asa am decis sa infiintam o companie care sa ii ajute pe tineri sa fie mai informati si sa ia decizii mai destepte”, isi continua tanarul povestea.
De cei cativa ani de activitate in AISEC cei doi isi amintesc ca de o mare mobilizare, cu proiecte de anvergura care antrenau companii mari si cu autoritati. Acolo au prins curaj. Nu aveau experienta nici unul, nici altul.
“Dupa asta, am inceput cu niste proiecte foarte directe. Incercam sa ii invatam pe tineri cum sa ia decizii. Nu a prea functionat, presupunea ca cei in cauza sa fie deja informati. Cei care erau asa nu veneau pentru ca nu intelegeau ce mai au de invatat. Ceilalti nu isi dadeau seama ce ofeream noi, evident, nu participau. Sa schimbi lumea cu forta nu s-a putut”, spune Cotos.
Nu s-au dat batuti si au continuat cu alte proiecte, care mai de care mai indraznet. Stefan si Mihai au deschis, de pilda, prima editura romaneasca de carti audio de dezvoltare personala.
„Am inchis-o repede. Interesul pare destul de mare, dar nu e un business serios . Am dat peste tot felul de capcane tipic romanesti: tot felul de edituri si ziare mari care au intrat in parteneriat cu noi si apoi au pornit pe cont propriu, au luat, practic, ideea de la noi. Am trecut prin situatia asta, dar la noi nu exista obiceiul sa asculti o carte frumoasa cand alergi. Nu a fost cerere prea mare, chiar si cei care erau interesati preferau sa pirateze de pe internet”, adauga Mihai.
O alta initiativa fara succes a fost organizarea de traininguri pentru organizatii si universitati.
“In general, nu au tinut proiectele noastre care vizau direct o schimbare. Nu am reusit sa monetizam, sa sustinem financiar proiectele astea”, incearca Teisanu sa explice esecul.
Singurul proiect de inceput care s-a dovedit viabil a fost Targul de Cariere. Are in centru oferta de locuri de munca si, in jurul acesteia, o vie componenta de educatie. A fost infiintat in 2006 si acum se intampla in toate marile orase ale tarii. Din aceasta toamna va avea loc si in Bucuresti.
“Am fost si la Chisinau. Acolo e ca la Cluj la inceput, acum 7 ani. Nici companiile, nici autoritatile responsabile pe piata muncii nu inteleg conceptul, la ce e bun targul. Ba chiar isi gasesc o oarecare concurenta in faptul ca ei ar trebui sa faca asta in mod gratuit si noi o facem pe bani pentru firme. Conceptul de targ de cariere la Chisinau e destul de confuz, nu inteleg oamenii ca te poti angaja acolo. Asa era si la Cluj: veneau la targ ca la expozitie, mirati ca se intampla. Mergeau pe mijlocul culoarului si se fereau de orice discutie, cu orice companie. Acum vin cu CV-uri, s-au facut angajari multe in anii trecuti. Anul trecut a venit la noi sa ne multumeasca un tip care s-a angajat la primul targ de cariere, din 2006. Intamplari de genul acestea, promovate din gura in gura au facut vizibilitate”, spune Stefan Teisanu.
Acum, lucrurile se misca intr-o alta viteza. Cei care doresc sa isi gaseasca un job se informeaza despre companie, vine si isi depune CV, i se ia un interviu preliminar, dupa care urmeaza alte etape in cadrul companiei.
“Din informarile clientilor nostri, in anii astia am trecut de 18.000 de angajari in toata tara”, spune tanarul.
Publicul tinta este alcatuit din tineri intre 20-30 de ani, educatii, cu studii superioare.
“Noi ne adresam, in general, celor care iau in piept viata de om mare, celor trecuti de 20 de ani, care au deja un oarecare statut social. Le aducem informatii noi, ii ajutam sa isi schimbe cariera daca e cazul, sa schimbe macazul”, explica Teisanu.
De cealalta parte sunt vizate companii active, care se bat sa aiba cei mai buni angajati, multinationale care fie “inghit” foarte multi angajati, fie se lupta sa ii instruiasca si sa ii tina cat de mult.
“Noi nu avem nicio indoiala ca targurile nu ar functiona. La primavara vom avea editia cu numarul 100 de targ. Noi am impartit fiecare sezon intr-un targ dedicat IT-ului, unde vin vreo 20-25 companii si unul dedicat celorlalte industrii, unde vin tot cam atatea”, puncteaza tanarul.
Drumul pana aici nu a fost deloc usor. Un prim hop a fost criza financiara.
“Noi am crescut foarte mult intre 2006 si 2008. Din 2009, am ramas doar cu Clujul,dupa ce in 2008 ajunsesem sa organizam targul in 6 orase si cu greu am reusit sa sustinem targul si asa.
Firmele au oprit recrutarile, ba mai si faceau concedieri si in conditiile astea nici din motive de imagine nu puteau aparea la targ. Mai existau insa companii care aveau investitii recente, nu puteau sa renunte la un proiect deschis de un an. Ne-am bazat pe acesti investitori. Dupa 12 editii pe an in 6 orase, am scazut la 2 targuri pe an organizate doar in Cluj si de la 11 angajati am ajuns sa fim trei. A fost o perioada complicata atunci. Am inceput sa lucram iar de acasa ca la inceput. Cu 6 luni inainte tocmai fusesem numiti de Junior Achievement Young Enterprise drept Tinerii Antreprenori ai anului in Romania. Dupa cateva luni eram foarte aproape de faliment. Ne-am repliat atunci si ne-a folosit mult ca multi facusera investitii in acei ani – multinationale , firme de IT, centre de servicii proaspat intrate in Cluj. In afara de Centrul ING si Nokia nu s-a mai retras nimeni din Cluj la putin timp dupa ce si-au pornit proiectele aici. Am folosit asta si am trecut peste criza”, relateaza Stefan Teisanu.
Dupa 2010 lucrurile au inceput sa creasca, targurile au renascut in toate orasele. Un proiect European de un milion de euro vine in relatarea celor doi cu numele de “nenorocirea”.
“Il facusem la inceputurile firmei si nu mai corespundea nici unei realitati economice. Nu am putut refuza, totusi, pentru ca insemna o investitie serioasa in firma, la capitolul infrastructura pentru organizare de targuri. Atunci am achizitionat biroul si cateva masini care ne erau necesare la deplasarile prin tara”, spune tanarul.
In acel moment au facut investitii care, altfel, ar fi necesitat ani de asteptari.. Targul a ajuns gratuit pentru un an. In 2011, Targul de Cariere a avut la Cluj cu 120 de companii, a ocupat toata Casa de Cultura a Studentilor si se vorbeste si acum ca despre cel mai mare targ din istoria Romaniei.
“Pe de alta parte, ne-a calit pe noi doi ca antreprenori. A fost complicat de lucrat cu statul, am avut procese, litigii cu rambursari de TVA, tot soiul de drame. Intarzieri la plata care ne blocau. Am fost pionieri la POSDRU. Mergand in audiente la Directia Nationala pentru TVA, pe la ANAF ni se spunea ca vom avea rezultate, o sa deschidem un proiect de lege pe tema asta. Erau mai multi in situatia asta, dar am fost prima generatie de proiecte POSDRU. Si acum ne gandim cum sa facem sa ne recuperam TVA-ul. Ar fi mult de recuperat, vreo 3 miliarde de lei vechi. Povestea firmei e frumoasa, ne-a atras un mare grup de pieteni, angajati, fosti angajati, parteneri, sustinatori, in schimb, acest proiect european nu. Doar ne-a calit si ne-a invatat niste lectii dure de viata. Lucram si acum la proiecte cu finantare dar nu cu sume asa mari cu statul roman, incercam sa ne limitam la proiecte pe sume mai mici”, isi aminteste Mihai.
“Am stat atunci vreo 2-3 luni gandindu-ne daca chiar mai vrem sa face antrprenoriat in Romania. A fost prima data cand am vrut sa ma mut din tara, am trecut si prin clasica intrebare “n-ar trebui sa scriu o carte?”. Au fost trei luni sabatice, in care am mers la mama sa plangem, dupa care am decis sa o luam de la capat si am decis sa intram si in sfera evenimentelor culturale, sa trecem prin sfera de educatie si cultura, de organizare a unor intalniri folositoare. De atunci ne-am repliat pe un nou concept de organizatie. Avem forma unei agentii de publicitate, organizatoare de evenimente, dar numai pentru conceptele noastre, nu pentru client. Refuzam 99% din cazuri, acceptam ori proiecte care ni-s foarte dragi, ori care sa ne aduca bani care sa sustina proiecte noi, greu de finantat altfel. Am dezvoltat un nou model de business, ca sa zic asa. Avem colegi in Iasi si Bucuresti care ne reprezinta acolo. Lucrurile merg bine si cresc in mod constant. Companiile din IT, zona financiara, asigurari banci recruteaza in permanenta si lupta pentru oameni buni e importanta, asa incat investesc si la capitolul vizibilitate. Tinerii au trecut de la stadiul in care sunt intrebati ce pot face si raspund “orice””, rezuma Teisanu.
In jurul targurilor au fost costruite proiecte cum e Jazz in The Park sau Photo Romania Festival.
“A fost o tentativa pe care o vom imbunatati anul viitor. A plouat mult la prima editie, iar noi gandisem totul pentru a se desfasura in aer liber. N-a fost bine ca a plouat. Vita de Vie si Jazzybirds nu apucasera sa cante din cauza ploii. Le-a placut asa de mult atmosfera, incat au venit si au cantat altadata, desi nu erau obligati”, spune si Mihai Cotos.
Photo Romania a ajuns deja un eveniment care a ajuns pe harta festivalurilor de fotografie, considerat drept cel mai mare din Europa de Est.
“Vin oameni de fotografie din 15-20 de tari. E un eveniment cu vibe de festival, deocamdata prea putin expus publicului larg, dar creste de la o editie la alta. Scopul festivalurilor e acelasi de la inceput: sa le aducem oamenilor informatii, posibilitatea sa se gandeasca si alfel la anumite lucruri, la final sa spuna ca am aflat de ceva, am capatat curaj sa schimb ceva in viata mea. Cumva, e comic: la Targul de Cariere noi ajutam oamenii sa se angajeze iar la festivaluri vine lumea si spune ca uite, e asa de frumos ca mi-am dat demisia de la job ca sa ma apuc de muzica sau de arta. Nici una din variante nu e gresita, problema mare e cand trebuie sa alegi cum trebuie”, spune Teisanu.
Toti banii pe care ii fac cu targul de cariere ajung la aceste festivaluri, sustin fondatorii organizatiei Fapte.
“Evenimentele culturale sunt greu de finantat. Am primit pentru Jazz o mie de euro de la Primarie, in timp ce bugetul festivalului era de 40.000, plus cheltuieli suport de 15.000 de euro. Normal cumva pentru o prima editie, dar acum ne asteptam la mai mult. Am pus noi mare parte din buget. Inca suntem la faza in care sustinem aceste festivaluri ca sa demonstram ca publicul le vrea. Ideea noastra de baza e sa le aducem oamenilor alternative, noi perspective. Sa te duci la un concert de jazz e o chestie pretentioasa, unii nu au curajul sa mearga pentru ca li se pare ca nu se pricep, ca e prea simandicos, alteori pentru ca trebuie sa plateasca. Asa, vii in parc si gasesti jazz-ul acolo. La fel si cu festivalul de fotografie: nu ai acces la genul asta de artisti si nici la declaratii artistice de anvergura celor care se intampla aici. E mare lucru sa poti cunoaste in regim de acces liber artisti mari, perspective atat de diferite, sa ai sansa sa te instruiesti intr-ale fotografiei , sa vezi ce iti poate spune fotografia despre probleme sociale sau de viata in plus fata de televizor. Intalniri alternative la care nu ai acces in general, asta producem noi”, puncteaza Teisanu.
“Am trecut si noi prin problema lipsei de experienta. Noi am inlocuit scoala cu activitatea AIESEC. Acelasi lucru il propunem si tinerilor care vor o cariera: sa accepte orice fel de provocari la inceput de cariera, cativa ani de voluntariat in timpul facultatii. La noi nici dupa facultate oamenii nu stiu pe ce drum sa o ia. Mereu le recomandam angajatorilor sa vina la targ si cu oferte de voluntariat, internship. Din toamna asta vom avea si oferta unor universitati din Marea Britanie, SUA, Olanda, Danemarca, Franta, Belgia sau Canada. Incercam sa aducem suplimente de joburi pentru debutanti, voluntariat, practica platita si neplatita in companii, precum si oferta educationala. Aducem workshop-uri si conferinte despre cariera, ca oamenii sa stie cum sa isi aleaga cariera, cum sa isi faca o autoevaluare. Vrem sa aducem in acelasi loc oportunitati si o mare cantitate de informatie”, conchide Stefan Teisanu.
Pe Facebook, evenimentul are aproape 15.000 de fani.
La Cluj, la targul de IT au participat 30 companii, iar targul global va avea loc intre 12 si 13 noiembrie, la Iulius Mall. Cea mai mare afluenta a fost de 8.000 de participanti, la “targul-monstru” din 2011.
Ca planuri de viitor, la Targul de Cariere se doreste cresterea componentei educative.
“Targul clasic poate fi asemanat in mare masura cu o taraba de oportunitati. Vrem sa adaugam tot mai mult componenta de conferinte, intalniri cu oamenii care au avut traiectorii neobisnuite in cariere. Incercam sa le dam oamenilor exemple si informatii concrete despre dezvoltarea profesionala. Vrem sa aducem informatie utila despre cum sa faca, nu doar despre oportunitati din piata”, explica Teisanu.
Jazz in The Park vrea sa ajunga in mai multe orase.
In privinta Photo Romania Festival, o prioritate este infiintarea Muzeului de Fotografie la Cluj, pentru sediul caruia exista cateva variante intre care Turnul Pompierilor sau etajul intai al Muzeului Farmaciei, toate deocamdata aflate la nivel de propuneri.