In general, in comert, fisticul se gaseste sarat. Este o sursa buna de proteine, contine o concentratie importanta de fibre si o cantitate suficienta de vitamina E si potasiu. Resveratrolul din fistic poate juca un rol important in lupta impotriva cancerului si a bolilor de inima. Nu mancati mult odata! 100 g de fistic uscat si sarat poate avea peste 600 kcal.
Povestea lui
Fisticul este samanta uleioasa comestibila a fructului unui arbore pitic (Pistacia vera) din familia Anacardiacee, orginar din vestul Asiei. Fructul, o drupa de forma ovala, cu coaja lemnoasa, se deschide singur la maturitate si contine o samanta verde. Este inrudit cu caju, piersicile si mango. Creste in arbori in ciorchini ca de strugure, iar un copac are nevoie de 10-15 ani pentru a se maturiza suficient si a da o recolta buna.
La inceput era colorat in rosu pentru a acoperi imperfectiunile rezultate in urma metodelor brute de recoltare; astazi fisticul este recoltat cu echipament modern de scuturare care pastreaza frumusetea naturala.
Cercetarile arheologice au aratat ca triburile din Orientul Apropiat culegeau fistic inca din anii 20000 i.Hr. Arheologii au descoperit urme de fistic in Turcia care datau inca din anul 7000 i.Hr. Fisticul este mentionat si in Biblie. Regina Sheba era atat de indragostita de fistic incat se pare ca a cerut drepturi exclusive pentru toata productia de fistic. In Persia (Iranul de azi), cuplurile se intalneau sub arborii de fistic, la lumina lunii, ascultand cum se desfac cojile si sperand ca norocul se va revarsa asupra lor.
Iranul si California (unde se produce din 1976) isi disputa in acest moment pozitia de cea mai mare producator-exportator de fistic din lume.
Ce contine si cum se consuma?
Fisticul proaspat contine:
– grasimi, constituite in principal din acizi grasi nesaturati esentiali (Omega 6 si omega 9), care nu sunt produsi in organism si care trebuie introdusi prin alimentatie;
– proteine vegetale;
– aminoacizi, dintre care triptofanul (transformat in organism in serotonina, care imbunatateste dispozitia si combate depresia si insomnia) si cistina (care favorizeaza absorbtia fierului);
– saruri minerale, in special cele de fier, de potasiu, de magneziu si de calciu;
– vitamine din grupa B si vitamina E;
– betacaroten, provitamina A;
– polifenoli, care contracareaza actiunea radicalilor liberi;
– fitati, care reduc absorbtia zaharurilor.
Crud, fisticul are o energie calorica de 390 kcal.
Fisticul se gaseste in comert cu sau fara coaja, in stare naturala, prajit sau sarat. Fisticul sarat se consuma ca aperitive; cel proaspat, natural, se consuma ca gustare sau ca ingredient in duilciuri, in salate de fructe, in inghetate. Fisticul este utilizat pentru aromatizarea a numeroase mancaruri cu carne, sosuri si in branza mortadella; prin presare, din seminte se obtine un ulei aromatic, folosit in dulceturi.
De ce ar trebui sa consumam fistic?
Fisticul este bogat in fibre, este o sursa buna de proteine, furnizand 6 g la 30 g boabe.O portie de 30 de g pune la dispozitie aceeasi cantitate de potasiu ca o banana mare.
Fisticul este cea mai bogata sursa de fitosteroli – care lupta impotriva cancerului si a bolilor de inima – dintre toate fructele din familia nucilor. Este bogat in arginina, un aminoacid care ajuta la dilatarea vaselor de sange pentru a imbunatati circulatia in tot corpul. Este, de asemenea, cea mai buna sursa de luteina, o substanta fitochimica, excelenta pentru sanatatea ochilor, in comparatie cu orice alt fruct din familia nucifere.
Fisticul este al doilea, dupa vin, fiind o sursa incredibila de resveratrol. Aceasta substanta este importanta in lupta impotriva cancerului si a bolilor de inima.
Datorita combinatiei cvadruple de substante benefice pentru inima (fitosterol, gama-tocoferol, arginina si grasimi mononesaturate) fisticul este un castig pentru dieta, prevenind bolile de inima si imbunatatind circulatia periferica. Persoanele sanatoase, aflate sub observatie medicala, care au mancat 20 % calorii prin fistic, timp de 3 saptamani, au prezentat un nivel scazut al stresului oxidativ si al coelsterolului total, cu niveluri mai bune de colesterol HDS.
Sugestii si recomandari in folosirea fisticului:
– Cautati fisticul cu cojile care sunt deja desfacute. Cochiliile inchise contin de obicei boabe nematurizate care ar trebui aruncate.
– Fisticul atrage umezeala din aer, in timp nemaifiind crocant. Pentru a-i mentine prospetimea, se pastreaza in vase etans in frigider, unde pot sa stea cel putin un an.
– Cochiliile usor crapate pot fi desfacute cu ajutorul unei coji de la alta cochilie, care se rasuceste in spatiul liber pana se poate scoate miezul.
– Daca la o reteta este nevoie de o cana de fistic decojit, echivalentul de fistic necojit este de doua cani.
– Coaja fisticului se poate scoate prin oparire, timp de 1 minut, dupa care se usca in cuptor, la foc mic, timp de 15 minute, sau prin prajire.
– Fisticul poate fi adaugat la briose, fie in aluat, fie pe deasupra.
– Puneti o mana de fistic peste cerealele calde sau reci, sau faceti un amestec de fistic, fructe uscate si fulgi de ciocolata.
– Fisticul macinat este foarte potrivit pentru peste, carne de pui sau carne rosie.
.ro
Foto: www.sxc.hu