Parcul Feroviarilor, o investiție evaluată la aproximativ 44 milioane lei, primește și anul acesta firimituri de la buget. Mai clar, parcul nu va fi modernizat nici în 2019, deși a trecut un an de la desemnarea câștigătorilor concursului de soluții, organizat de Primărie. În ianuarie, primarul Emil Boc spunea că Parcul Feroviarilor este… în lucru.
În proiectul de buget local pe anul acesta este prevăzută alocarea a 100.000 lei pentru Parcul Feroviarilor, deși conducerea Primăriei ne „amenință” cu reamaneajarea acestuia de mai mulți ani. Pentru anul viitor se estimează alocarea a 1,9 milioane lei, pentru anul 2021 se preconizează suma de 22 milioane lei, iar pentru anul 2022 se dorește alocarea a 20 milioane lei. Potrivit planurilor administrației publice locale, modernizarea Parcului Feroviarilor ar urma să fie gata abia peste 3 ani. La desemnarea câștigătorilor concursului de soluții, a fost precizat că termenul de realizare a investiției este 3-4 ani de la finalizarea concursului. Adică 2022, așa cum se preconizează în proiectul de buget pe anul acesta. Întrebarea firească este de ce Primăria are nevoie de 4 ani pentru modernizarea unui simplu parc?
Potrivit termenelor anunțate anul trecut, proiectarea ar trebui să fie gata până la sfârșitul lunii mai. Apoi vor urma etapele următoare, respectiv licitație pentru execuția lucrărilor și lucrările propriu zise. În ianuarie, Emil Boc spunea că se lucrează proiectare.
„În privința Parcului Feroviarilor, acum se lucrează la concursul de soluții, la proiectare, deci este în lucru și ca atare așteptăm ca proiectanții, cei care sunt responsabili, să își facă datoria”, a precizat Boc, la ședința de Consiliu Local, din ianuarie.
Ar urma să aibă loc o consultare publică pentru schimbarea denumirii parcului, potrivit promisiunilor de anul trecut.
Proiectul câştigător le aparţine arhitecţilor Vlad Sebastian Rusu, Octav Silviu Olănescu, Anamaria Olănescu şi Anda Gheorghe.
“Am încercat să facem Someşul să fie cheia acestui proces. E printre puţinele situaţii în care avem de-a face cu un spaţiu public traversat de Someş. Am încercat să ne jucăm cu apa, pe ambele maluri. Am considerat arhitectura că trebuie să fie cât mai non invazivă: elemente simple, structuri metalice care sunt reversibile. Ne-am imaginat 30 de scenarii posibile pentru acest parc printre care cel mai ofertant este o pajişte urbană care reprezintă centrul de interes care poate concentra diverse activităţi. Propunem un spaţiu multifuncţional pentru evenimente. Acest centru de interes l-am gândit să nu aibă un spate şi de aici forma circulară. Există o zonă de platformă circulară, acoperiş circular care adăposteşte o zonă. Am imaginat o serie de funcţiuni legate de anotimpuri şi producerea de zgomot sau nu. Dacă luăm o zi de vară, în zona pajiştii se pot organiza tot felul de evenimente, concerte de mici dimensiuni, târguri, activităţi sportive, expozitiţii canine. O zi obişnuită din parc în zone cu dotări pentru sport, loc de joacă pentru copii, spaţiu pentru cei din jur unde să amenjaze nişte grădini comunitare. Într-o zi obişnuită să se stea şi să se urmărească fauna sau vor exista zone pentru pescuit. Dacă discutăm despre toamnă, aici pot avea loc workshopuri, piaţă volantă. Am imaginat două intrări, cea existentă şi una care se leagă cu axa pieţei. Dacă discutăm despre iarnă se popate amenaja un pationar sau orăşeul copilului. Dealurile pot permite apariţia săniuşului. Am păstrat cât am putut din vegetaţia existentă. Am păstrat şinele trenuleţului. Ideea de redenumire a acestui parc noi am legat-o de Someş şi am redenumit-o Grădina Someşului”, spunea Vlad Rusu, anul trecut.