Familia Moldovan – tata si fiu – a pus, in urma cu 20 de ani, bazele companiei Cosm-Fan, unul dintre cei mai mari producatori de carne si preparate din carne. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a ajuns la peste 9 milioane de euro. Anul acesta, Cosmin Moldovan a schimbat conceptul de carmangerie, transformand magazinele in adevarate bistro-uri gastronomice.
“Stiti care este secretul succesului? Carnea mereu proaspata”, spune Cosmin Moldovan, in timp ce aranjeaza o stiva de brosuri si reviste de profil, adunate de la ultimele targuri si expozitii international la care a fost in ultiele luni. Din biroul sau incapator, aflat chiar deasupra fabricii din Sannicoara, pe care a construit-o din fonduri europene si cu multe rate platite, apoi, la banci, clujeanul tine fraiele unei companii care a ajuns, astazi, la peste 250 de angajati. Cosm-Fan Carmangerie are, astazi, 28 de magazine de desfacere a carnii in tot judetul, iar o buna parte din carnea de vita este productie-proprie, la ferma din Mociu.
Preocupat de ultimele lucrari de la ferma de vaci, care numara peste 270 de capete, barbatul enumera ultimele investitii realizate aici.
“Avem acolo un proiect de 1,4 milioame de euro, pe FEADR, si implica managementul dejectiilor, unde avem niste costuri destul de mari, dar trebuie sa protejam si mediul, o sala de muls si marirea capacitatii de productie”.
Moldovan creste la ferma din Mociu 270 de capete de vaci, iar in ultimii ani a testat mai multe rase de carne, de la Albastru belgian la Angus.
Dar traditia de comercializare a produselor din carne de vita sau de porc nu a inceput nicidecum de la o ferma. Moldovan a luat-o invers, inca din tinerete, de cand era renumit pentru preparatele si delicatesele din carne, aflate la mare cautare.
Una din meseriile lui Cosmin Moldovan a fost de vanzator de carne, din 1989 pana in 1994, dar invatate mestesugul de la tatal lui, Stefan, care lucra la Popota unitatii militare din Someseni. Cosmin, care avea pe atunci 12 ani, mergea sa il ajute la prepararea mesei, cu ocazia sarbatorilor comuniste, 1 Mai si 23 August. Micii erau pe atunci produsul de lux al romanilor. Tot la unitatea militara functiona si o gospodarie agro-zootehnica, unde cei din armata cresteau cativa taurasi.
“Periodic, animalele erau sacrificate si se preparau produse din carne, de la salam de vara, cremvusti sau parizer, care pe acea vreme erau delicatese”, isi aminteste clujeanul.
Dupa ’89, cand industria carnii era practic, pe butuci, cei doi – tata si fiu – au fost nevoiti sa se reorienteze. Asa ca au realizat, in curtea proprie, un atelier de preparare a carnii.
In acea perioada, familia Moldovan detinea si un punct de taiere, acasa.
“Intr-o zi taiam, in urmatoarea transam si a treia zi preparam carnea, dupa care vindeam. Nu aveam timp sa ne ocupam si de animale, asa ca am amenajat aici, in locul fabricii de astazi, o mica ferma, unde aveam un stoc-tampon de animale, 20-30. De aici, ne-am dezvoltat ferma din Mociu”.
La inceput nu existau retele de magazine, asa ca produsele erau vandute direct din carmangerie.
“In 1994, am facut nunta, iar eu si sotia mea cochetam atunci cu ideea de a ne cumpara o masina, Pe atunci erau la moda marca Cielo. A doua varianta era sa investim acesti bani intr-un magazine, la poarta fabricii. Acolo vindeam produsele din carne de vita, de porc si de pasare”.
O alta incercare a venit, apoi, in 1995, cand Romania dorea sa adereze la UE, iar producatorii erau si ei nevoiti sa se alinieze cerintelor europene.
“Atunci a fost o mare provocare pentru noi, trebuia sa hotaram ce facem: ori inchideam micul atelier si ne angajam pe unde puteam, ori realizam o investitie mare si mergem mai departe”.
Si au ales investitia.
Pe atunci, accesarea de fonduri europene era un drum necunoscut, pe care familia din Sannicoara a pornit pe bajbaite.
“Am inceput sa ne documentam si am pornit naiv. Am facut primul proiect, de 2,6 milioane de euro, pentru constructia fabricii de prelucrare a carnii. Trei ani am lucrat la proiect si alti trei la implementarea lui”, isi aminteste Moldovan jr.
Dupa ce a scapat de plata ratelor, o povara pentru ei, a urmat imbunatatirea retelei de vanzare.
“Am calatorit mult si ne-am inspirat din designul italienilor, produsele nemtesti si un stil de vanzare din Australia. Din fiecare am luat cate un pic si asa s-a nascut noua retea de carmangerii La Moldovan”.
Familia Moldovan a deschis, pana acum 28 de magazine de carne. Politica nu este sa se extinda in alte judete, ci sa ofere calitate.
“Facem aprovizionarea carmangeriilor de minim 2-3 ori pe zi, asa cum am obisnuit clientul, iar in perioada sarbatorilor, de cate ori este necesar”, povesteste Cosmin Moldovan.
De cinci ani, animalele sunt sacrificate la aboatoarele din Iara si Bistrita, iar laptele este comercializat prin Compania Somes-Aries. La ferma din Mociu, familia Moldovan produce 700 de litri de lapte pe zi, dar urmeaza sa ajunga la 1.500 de litri.
Anul acesta, familia Moldovan a lansat pe piata un nou concept, brandul La Moldovan. Pana acum, trei carmangerii din Cluj-Napoca au fost transformate dupa noul concept, iar cel mai reprezentativ este bistro-ul de pe strada David Ferenc, din centrul orasului.
Apoi, a fost modernizata carmangeria de pe strada Ion Mester, iar a treia este amplasata in cartierul Zorilor, care urmeaza sa fie finalizat.
Costul de modernizare al bistro-ului din Piata Mihai Viteazu se ridica la 140.000 de euro.
“De mult timp am vrut sa schimb ceva in stilul de a vinde carne. Am fost la foarte multe expozitii, in strainatate, si imi doream si eu astfel de magazine. Am o echipa cu care lucrez la acest nou concept”, spune el.
Pe langa cele trei carmangerii modernizate, urmeaza ca, in 2015, alte 4-5 magazine sa se transforme.
“Am reusit sa aducem in magazinele noastre si un alt segment de public, pe care nu il aveam. Vindem produse aditionale, de la vin la paste, condiment sau produse pentru garniture”.
Cosm-Fan are peste 250 de angajati, la cele 28 de carmangerii, fabrica de prelucrare a carnii si ferma din Mociu. Cifra de afaceri a firmei s-a ridicat anul trecut, la 41.808.533 de lei, in crestere cu 8 milioane de lei fata de 2012. Anul trecut a crescut si profitul firmei, de la 680.000 de lei in 2012 la 2,3 milioane de lei in 2013.