Fumatul, hipertensiunea arteriala si un nivel prea crescut al colesterolului in sange (hiepercolesterolemie) sunt principalii factori de risc ai bolilor vasculare. Acesti factori de risc diferiti actioneaza in principal la nivelul arterelor, in special la nivelul arterelor inimii. Ei sunt responsabili de formarea, pe peretii arterelor, de placi constituite din depozite de grasimi, numite placi de aterom, care jeneaza circulatia prin reducerea aportului de sange la inima. Aceasta boala a peretilor arterelor se numeste ateroscleroza.
Asocierea la aceasi persoana a mai multor factori de risc (fumat, stres, hipertensiune arteriala, alcoolism etc.) creste considerabil riscul pentru aparitia unei boli cardiovasculare. Efectul acestor asocieri e amplificat, adica el nu corespunde unei simple sume aritmetice.
Efectele nocive ale fumatului sunt numeroase si cunoscute. Tutunul are o actiune nefasta asupra plamanilor (bronsita cronica, cancer bronhopulmonar), dar si asupra sistemului cardiovascular. El favorizeaza dezvoltarea aterosclerozei, crescand astfel riscul pentru bolile cardiovasculare. Riscul de infarct miocardic e de doua ori mai mare la un fumator si e cu atat mai important cu cat cantitatea de tutun consumata e mai mare. Daca o persoana inceteaza sa mai fumeze, sunt necesari mai multi ani pentru ca riscul sa scada pana la nivelul unui nefumator.
Hipertensiunea arteriala, care corespunde unei cresteri anormale a presiunii in artere, e o afectiune frecvent intalnita, care creste riscul pentru o insuficienta oxigenare a muschiului cardiac prin diminuarea sau oprirea circulatiei sanguine intr-una sau mai multe artere ale inimii (cardiopatie ischemica). Riscul e proportional cu cresterea presiunii arteriale.
Aceasta boala constituie un factor favorizant si pentru dezvoltarea aterosclerozei si determina la nivelul inimii o hipertrofie de ventricul stang ce are drept consecinta o crestere a nevoilor de oxigen.
Cresterea anormala a valorilor de colesterol in sange, denumita hipercolesterolemie, poate fi responsabila de dezvoltarea aterosclerozei coronare, de producerea cardiopatiei ischemice si chiar a unui infarct miocardic.
Se considera colesterolul crescut daca trece peste valoarea de 2g/l. Riscul cardiovascular devine semnificativ cand nivelul colesterolului se situeaza peste 2,5 g/l.
Si alti factori pot creste riscul pentru boli cardiovasculare. Diabetul, caracterizat prin niveluri ale zaharului in sange (glicemia, pe nemancate) superioare valorii de 1,4 g/l, creste de doua ori riscul pentru dezvoltarea unei afectiuni cardiace in raport cu persoanele fara diabet zaharat.
Obezitatea si sedentarismul excesiv, asociate altor factori de risc (hipertensiune, hipercolesterlemie, diabet), constituie si ele factori de risc pentru boala coronariana ischemica.
Dimotriva, practicarea unei activitati fizice cu regularitate pare sa aiba un rol protector in ceea ce priveste dezvoltarea aterosclerozei. Cu toate ca acest lucru e dificil de demonstrat stiintific, se pare ca stresul, mai ales cel legat de viata profesionala, e implicat in dezvoltarea aterosclerozei, in special a celei de la nivelul arterelor coronare. Acest factor pare important in mod special la unele persoane considerate hiperactive.
Numeroase studii au pus in evidenta legaturile dintre alimente si bolile cardiovasculare. Unii sugereaza ca riscul de infarct miocardic e redus in situatia in care alimentatia e bogata in fibre, adica in fructe, in legume, mai ales in cereale. Altele evoca efectul protector, pe termen lung, al pestelui, care amelioreaza nivelul grasimilor circulante din sange si scade presiunea arteriala. In fine, consumul moderat de alcool, in special de vin, ar reduce riscul pentru bolile cardiovasculare, mai ales pentru infarctul de miocard.
In fine, alti factori de risc par sa joace un rol secundar in aparitia bolilor cardiovasculare. Este vorba in special de cresterea anormala a nivelului de acid in sange (hiperuricemie) si de unele tulburari metabolice (de exemplu, cele referitoare la calciu).
Cunoasterea principaleilor factori de risc ai bolilor cardiovasculare permite, prin modificarea modului de viata, prevenirea aparitiei sau agravarii acestora. A nu fuma, practicarea cu regularitate a unei activitati sportive, respectarea unui regim alimentar echilibrat sunt tot atatea masuri susceptibile de a reduce riscul pentru bolilel cardiovasculare.